Papa Francisc: toţi trebuie să se roage pentru Biserică. O Biserică “mondenă” nu transmite Evanghelia

(RV – 30 aprilie 2013) „Când Biserica devine mondenă” ajunge să fie „o Biserică slabă”: a spus în sinteză papa Francisc, la Sfânta Liturghie prezidată în capela Casei Sfânta Marta din Vatican, în prezenţa unor angajaţi ai Administraţiei Patrimoniului Sediului Apostolic. Sfântul Părinte a indicat rugăciunea ca fiind calea de încredinţare protecţiei Domnului a „bătrânilor, bolnavilor, copiilor şi tinerilor”, a întregii Biserici. „Fie ca Domnul să ne întărească, încât să nu pierdem credinţa şi speranţa”, îndemnându-i pe toţi la rugăciune în strânsă legătură cu acţiunea mântuitoare a lui Cristos:
Colegul nostru Massimiliano Menichetti ne oferă mai multe informaţii:

• „Biserica poate fi păstrată şi îngrijită, nu-i aşa? Acest lucru poate fi făcut prin lucrarea noastră dar, şi mai important, prin lucrarea Domnului, unicul care poate privi în faţă răul şi-l poate învinge. Principele acestei lumi nu poate face nimic împotriva Domnului şi, dacă vrem ca acesta să nu ia în mâinile sale Biserica, trebuie s-o încredinţăm Domnului, Unicul care-l poate învinge pe principele acestei lumi. Dar, întrebarea este: ne rugăm noi pentru Biserică, pentru întreaga Biserică, pentru fraţii noştri pe care nu-i cunoaştem, din întreaga lume? Biserica este a Domnului iar noi, în rugăciunea noastră, îi spunem Domnului: priveşte la Biserica care îţi aparţine; este a ta; Biserica ta sunt fraţii noştri, iar noi trebuie să ne rugăm pentru ei din inimă, tot mai mult.

Apoi, Episcopul Romei a observat că „este uşor să ne rugăm pentru a obţine un har de la Domnul”, „pentru a-I mulţumi” sau când „avem nevoie de ceva”, dar este esenţial să ne rugăm Domnului pentru toţi, pentru cei care „au primit acelaşi Botez”, spunând: „sunt ai tăi, sunt ai noştri, îi încredinţăm protecţiei tale”.

• „A încredinţa Biserica Domnului este o rugăciune care face să crească Biserica, dar este şi un act de credinţă. Noi nu putem nimic, noi suntem doar bieţi slujitori ai Bisericii, noi toţi. Este însă Domnul cel care duce înainte Biserica şi o face să crească, să fie sfântă, o păzeşte, o apără de principele acestei lumi, de cel care vrea ca Biserica să devină din ce în ce mai mondenă. Acesta este pericolul cel mai mare. Când Biserica devine mondenă, când ajunge să conţină spiritul lumii, când pacea sa este una lumească şi nu cea dată de Domnul, atunci Biserica este una slabă, o Biserică care va fi învinsă şi incapabilă să facă cunoscută Evanghelia, mesajul Crucii, scandalul Crucii. Dacă are în ea spiritul lumii nu poate duce înainte acest mesaj”.

Papa Francisc a revenit de mai multe ori asupra importanţei rugăciunii pentru „a încredinţa Biserica Domnului”, rugăciunea fiind calea care conduce „la pacea pe care doar El ne-o poate da”.

• „A încredinţa Biserica Domnului, a-i încredinţa pe bătrâni, pe bolnavi, pe copii, pe tineri. „Păzeşte Doamne Biserica Ta: este a Ta! Cu această atitudine El ne va da, în mijlocul încercărilor, acea pace pe care doar El ne-o poate dărui, pacea pe care lumea nu o poate da, care nu poate fi cumpărată şi care este un adevărat dar al prezenţei lui Isus în mijlocul Bisericii sale. A încredinţa Biserica aflată în încercări, căci există mari chinuri, persecuţii; dar există şi încercări mai mici: cele ale bolii, probleme familiale…toate acestea trebuie încredinţate Domnului, rugându-ne: „Păzeşte Doamne Biserica ta în încercări, pentru a nu pierde credinţa şi speranţa”.

„Fie ca Domnul să ne întărească pentru a nu pierde credinţa şi speranţa”, a spus Papa, subliniind că aceasta trebuie să fie întotdeauna o rugăciune făcută din inimă, că Biserica trebuie încredinţată Domnului care va dărui pace Bisericii Sale, şi care nu ne va înlătura încercările, ci ne va întări pentru a le putea înfrunta.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: