Marţea Săptâmânii Sfinte. Papa: să ne încredem în dulcea iertare a lui Isus

(RV – 26 martie 2013) Deschideţi-vă inima duioşiei iertării lui Dumnezeu, este îndemnul Papei Francisc din omilia Sfintei Liturghii celebrate marţi dimineaţă, în capela Casei „Sfânta Marta” în prezenţa oaspeţilor acestei structuri vaticane.

Fiecare om trăieşte „noaptea păcătosului”, a spus Papa, dar Isus are o „mângâiere” pentru toţi.

Când Iuda iese din Cenacol pentru a împlini trădarea lui Isus, afară – scrie evanghelistul Ioan – este „noapte”. De la această observaţie ambientală porneşte scurta reflecţie a Papei Francisc care face apoi o aprofundată sondare a conştiinţei umane.

Noaptea care-l învăluie pe Iuda este şi noaptea în care rătăceşte inima sa, a spus Sfântul Părinte, evidenţiind că este vorba de „soiul cel mai rău de noapte”, „noaptea celui corupt”, „noaptea definitivă, când inima se închide” într-un mod „care nu ştie şi nu vrea să iasă din sine”. Este însă diferită „noaptea păcătosului”, o noapte „provizorie” pe care „o cunoaştem cu toţii”, a subliniat Papa Francisc.

Câte din aceste nopţi nu am avut, câte nu au fost dăţile în care „vine noaptea şi totul este întuneric în inimă”. Apoi, a continuat, îşi face loc speranţa şi ne împinge către o nouă întâlnire cu Isus. „Lucrul cel mai frumos” – a spus Papa – „este să-i spunem pe nume păcatului”, confesându-l şi făcând astfel experienţa Sfântului Paul care spunea că „gloria sa era Cristos cel răstignit, din cauza păcatelor sale. De ce? Pentru că el, prin păcatele sale l-a aflat pe Cristos care-l ierta”.

Realitatea iertării – sau, potrivit liturghiei zilei „gustarea dulceţii iertării” – a fost al doilea aspect asupra căruia Papa Francisc şi-a dezvoltat omilia. „În mijlocul nopţii, a atâtor 'nopţi', a atâtor păcate pe care le facem, pentru că suntem cu toţii păcătoşi există întotdeauna acea mângâiere a lui Dumnezeu care ne face să spunem: „Aceasta este slava mea. Eu sunt un biet păcătos, dar tu eşti Mântuitorul meu!”. Sfântul Părinte a amintit de privirea cu care Isus l-a iertat pe Petru, după ce la renegat de trei ori.

Sfântul Părinte Francisc şi-a încheiat omilia îndemnându-i pe toţi „să-şi deschidă inima şi să guste din dulcea iertare a lui Isus”.
Să ne gândim cât este de frumos să fii sfânt, dar şi cât este de frumos să fii iertat” (…) Să avem încredere în această întâlnire cu Isus, „în dulcea sa iertare”.

R.V./A.M.

Aici, serviciul audio: