Istoria, locul întâlnirii cu Cristos: card. Ravasi la exerciţiile spirituale în Vatican

RV 19 feb 2013. Istoria concretă, această viaţă, este mai presus de toate timpul întâlnirii noastre cu Dumnezeu: a spus card. Gianfranco Ravasi, la prima meditaţie a zilei, marţi, în Vatican, la exerciţiile spirituale pentru Postul Mare cu participarea Papei Benedict şi a membrilor Curiei Romane. În a doua meditaţie a zilei, predicatorul a schiţat portretul lui Mesia folosindu-se de rugăciunea Psalmilor.

Nu numai spaţiul dar şi timpul este o teofanie, o manifestare a lui Dumnezeu, după cum arată scrierile Vechiului Testament. Card. Ravasi s-a oprit în special la "crezul istoric al lui Israel" (Deut 26, 5b-9), textul biblic în care credinţa este strâns legată de fapte şi în care Dumnezeu este descris drept eliberatorul poporului din robia Egiptului. Altfel spus, a remarcat prelatul, întâlnirea cu Dumnezeu are loc în ţesutul de evenimente ale vieţii, marcată de suferinţă dar şi de bucurie. O realitate care s-a făcut şi mai vizibilă prin misterul Întrupării Fiului lui Dumnezeu:
• "Istoria este şi trebuie să fie întotdeauna locul drag nouă pentru a-l întâlni pe Domnul, Dumnezeul nostru. Chiar dacă e un teren de poticneală, un teren în care deseori noi observăm şi tăcerea lui Dumnezeu sau apostazia oamenilor".

În acest sens, virtutea care se dovedeşte de importanţă decisivă este speranţa: ea ne ajută să înţelegem că istoria nu este o serie de evenimente fără sens ci, cum se vede în cartea lui Iob, aceasta are la bază un plan al lui Dumnezeu. "Cu ajutorul speranţei, a spus cardinalul Ravasi, avem certitudinea că nu suntem în bătaia destinului. Dumnezeul nostru se prezintă în cartea Exodului (cap. 3) cu prenumele la prima persoană 'Eu' şi cu verbul fundamental 'Eu sunt'. Deci, este persoană care acţionează, care trăieşte în interiorul evenimentelor şi de aceea raportul nostru cu El este un raport de încredere, dialog şi contacte. Speranţa se naşte din convingerea că istoria nu este un nomenclator de evenimente fără sens".

În a doua meditaţie, card. Ravasi a vorbit despre figura lui Mesia cu ajutorul a trei psalmi din care se evidenţiază câteva trăsături specifice. Mai întâi, Mesia apare drept Cel care face să strălucească dreptatea, în special pentru cei din urmă şi cei săraci. În al doilea rând, se evidenţiază preoţia lui Mesia, o preoţie de har, după rânduiala lui Melchisedec, şi nu o preoţie prin succesiune "biologică". În fine, Mesia este prezentat ca Fiu al lui Dumnezeu, o prevestire a dumnezeirii lui Isus ce s-a dezvăluit în plinătate la misterul Învierii.

Cu o seară înainte, a treia meditaţie a zilei a fost despre liturgie ca loc al revelaţiei lui Dumnezeu. Cardinalul Ravasi a subliniat două dimensiuni esenţiale: privirea îndreptată spre Dumnezeu (dimensiunea verticală), şi privirea îndreptată spre fraţi (dimensiunea orizontală). Echilibrul dintre aceste două dimensiuni este fundamental pentru liturgia creştină, pentru a nu cădea în pericolul ritualismului ca scop în sine sau în extrema reuniunilor de asociaţie. Dar ambele dimensiuni au nevoie de purificarea inimii, fără de care cultul divin se transformă într-o practică exterioară. Iubirea faţă de fraţi şi mărturisirea propriilor păcate sunt treptele necesare care conduc la comuniunea cu Dumnezeu.

(rv – D. Donnini/A.D.)