Papa arată că nu exercită o putere lumească ci îndeplineşte o misiune: pr. F. Lombardi

RV 16 feb 2013. Pentru cei care îl cunoşteau bine era evident că Papa îndeplinea mai degrabă o misiune primită şi nu atât exercitarea unei puteri.

În editorialul său pentru Radio Vatican, directorul general pr. Federico Lombardi revine cu aceste cuvinte la renunţarea lui Benedict XVI la slujirea petrină. Faţă de Papa, afirmă pr. Lombardi, va rămâne "o comuniune intensă, într-o libertate absolută".
• "Declaraţia de renunţare la pontificat din partea lui Benedict XVI, lunea trecută, a zguduit lumea, atât era de neaşteptată şi neobişnuită pentru cei mai mulţi, fie din interiorul fie din afara Bisericii şi a Vaticanului. Toţi am fost adânc mişcaţi şi încercăm să vedem mai clar dimensiunea şi semnificaţia sa.

Dar, ca să fim sinceri, este o decizie care i-a uimit mai mult pe cei care nu-l cunoşteau decât pe cei care-l cunoşteau bine şi îl însoţeau cu atenţie. El a vorbit în vremuri liniştite de această eventualitate, în cartea-interviu 'Lumina lumii'. Vorbea despre angajamentele viitoare ale pontificatului său cu discreţie şi prudenţă. Era uşor de văzut că în modul său de a face, îşi desfăşura mai degrabă o misiune primită şi nu atât un exerciţiu al puterii stăpânite. Cu adevărat, nu era o gest de smerenie falsă atunci când s-a prezentat, la începutul pontificatului, drept 'un umil lucrător în via Domnului'. Era mereu atent în a doza cu înţelepciune forţele fizice nu exuberante, pentru a desfăşura cât mai bine îndatorirea imensă ce i-a fost încredinţată pe neaşteptate şi la o vârstă deja înaintată.

Mirabilă înţelepciune umană şi creştină, tipică celui care trăieşte în prezenţa lui Dumnezeu cu credinţă în libertatea de spirit, care-şi cunoaşte responsabilităţile şi puterile sale, şi care, prin renunţarea sa, arată o perspectivă de reînnoită angajare şi de speranţă! Un mare gest de conducere a Bisericii, şi nu atât, cum cred unii, pentru că Papa Benedict nu se mai simţea în măsură să conducă Curia Romană, ci mai ales pentru că astăzi înfruntarea marilor probleme ale Bisericii şi lumii, de care el este mai mult decât conştient, recere mare vigoare şi un orizont de timp de conducere proporţionat la iniţiative pastorale de orizonturi vaste şi de lungă durată.

Benedict nu ne părăseşte la timp de încercare. El îndeamnă Biserica să-şi pună încrederea în Duhul Sfânt şi într-un nou Succesor al lui Petru. În aceste zile a spus că simte aproape fizic intensitatea rugăciunii şi a iubirii pe care o primeşte. La rândul nostru, vom simţi intensitatea unică a rugăciunii şi a iubirii sale faţă de Succesorul său şi faţă de noi. Această legătură spirituală va fi, poate, şi mai adâncă şi mai trainică decât înainte, o comuniune intensă, într-o libertate absolută".

(rv – AD)