(RV – 12 februarie 2013) După aflarea veştii renunţării Papei la ministerul petrin,
Piaţa Sfântul Petru s-a umplut de jurnalişti, fotografi, operatori de televiziune
şi de foarte mulţi pelerini, care-şi exprimau sentimentele
de apropiere, susţinere şi afecţiune faţă de Benedict al XVI-lea.
Să
ascultăm câteva dintre aceste voci:
• „Îmi pare rău. Sper ca decizia
sa să fie pentru binele tuturor”.
• „Îl salutăm cu toţii. Suntem veneţieni.
Ne pare tare rău; sperăm să se răzgândească”.
• „Cele mai mari aprecieri pentru
decizia luată”.
• „ Timp de 40 de ani am vândut fotografii ale papilor în magazinul
pe care-l am. Când Benedict era cardinal, la ora 2 fix, după ce lua prânzul, făcea
o mică plimbare şi ajungea până în capătul străzii, aici pe via della Conciliazione,
apoi se întorcea în Vatican. Câteodată glumeam, şi-i spuneam: „Eminenţă, bună-ziua,
ce faceţi? Aţi mâncat bine azi? Iar el răspundea: „Da!”. Îi plăcea mâncare romanescă”.
•
„Misiunea lui a fost foarte importantă: să fie Papă după Ioan Paul al II-lea. M-am
emoţionat de multe ori venind aici, ascultându-l, văzându-l la fereastra Palatului
Apostolic”.
• „Sentimentul pe care l-am avut a fost de mare surpriză şi
apoi mi-am spus: uite câtă umilinţă are acest om; un om de ştiinţă, dar mai ales un
om de mare credinţă. Şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că astfel mi-a arătat că nu sunt
marile opere cele care fac ca un om să fie mare, ci sunt gesturile simple, precum
gestul pe care l-a făcut Papa şi care ne-a surprins pe toţi. Vreau să-i exprim mulţumirea
din inimă, din partea multor persoane. Acest om al lui Dumnezeu ne-a condus aproape
de Dumnezeu. „Mulţumim, Sanctitate, pentru că v-aţi dăruit viaţa Bisericii şi întregii
lumi!”