Biserica începe Postul Mare. Sf. Liturghie din Miercurea Cenuşii, mutată de la bazilica
Sf. Sabina în bazilica Sf. Petru
RV 12 feb 2013. Biserica Romei începe miercuri Postul Mare.
Ritul penitenţial din Miercurea Cenuşii, 13 februarie, reprezintă, în lumina
faptelor recente, ultima Sfântă Liturghie prezidată de Benedict XVI.
Se prevede o mare afluenţă de credinicioşi, drept care slujba a fost mutată
de la bazilicile de pe Colina Aventin în bazilica Sfântul Petru, cu începere
de la ora 17.00. În cursul dimineţii, în schimb, Papa continuă ca de
obicei audienţa generală de miercuri, în aula Paul al VI-lea. În aceşti ani, Benedict XVI a subliniat cu diferite ocazii importanţa schimbării interioare, a convertirii evanghelice, tipică acestei perioade liturgice care începe cu gestul impunerii cenuşii pe cap. Postul Mare este, în acest sens, o uşă deschisă spre alte dimensiuni ale vieţii, spre un tărâm unde străluceşte tot ceea ce este caracteristic creştinului: convertire personală, caritatea faţă de aproapele, sobrietatea stilului de viaţă, mărturisirea păcatelor sau postul. Dar toate acestea nu ar avea aceeaşi valoare dacă n-ar coborâ şi în inimă un fir din cenuşa primită pe cap, dacă faptele exterioare nu ar fi rodul unui act de smerenie înaintea lui Dumnezeu, ci, după cum arată cazul farizeului din Evanghelie, o suferinţă afişată în schimbul unei admiraţii fugitive. Benedict XVI:
• "Convertirea constă în a accepta de bună voie şi cu iubire să depinzi în toate de Dumnezeu, adevăratul nostru Creator, să depinzi de iubire. Aceasta nu este dependenţă, ci libertate. A se converti înseamnă atunci a nu urmări succesul personal – care este trecător – ci, renunţând la orice siguranţă omenească, a se dispune cu simplitate şi încredere pe urmele Domnului astfel încât pentru fiecare Isus să devină, cum îi plăcea să spună fericitei Tereza de Calcutta, «totul meu în toate»".
Destinaţia omului este mai înaltă pentru că, spune Benedict XVI, "noi nu ne-am făcut singuri, iar fiinţa umană nu este arhitectul destinului său veşnic". De aceea, convertirea...
• "... nu este o simplă decizie morală, care îndreaptă conduita noastră de viaţă, ci o alegere de credinţă, care ne cuprinde în întregime în comuniunea intimă cu persoana vie şi concretă a lui Isus. A se converti şi a crede în Evanghelie nu sunt două lucruri separate sau aşezate într-un anumit fel unul lângă celălalt, dar ambele exprimă aceeaşi realitate".
Desigur, umilinţa, smerenia, nu este o virtute uşoară. Capul plecat este pentru mulţi semnul înfrângerii, actul social al unui perdant. Dar aceasta, a remarcat Benedict XVI, pentru că uităm că viaţa creştină nu este atât o lege de care să asculţi, ci întâlnirea cu o Persoană, cu Isus. Şi există un singur mod de a învăţa cum putem face această legătură: rugăciunea. Din nou, Benedict XVI:
• "Biserica ştie că, din cauza slăbiciunii noastre, e obositor să păstrăm tăcerea pentru a ne aşeza înaintea lui Dumnezeu, să conştientizăm condiţia nostră de creaturi care depind de El şi de păcătoşi care au nevoie de iubirea lui. De aceea, Postul Mare, ne îndeamnă la o rugăciune mai statornică şi intensă, la o meditare mai îndelungată a Cuvântului lui Dumnezeu".
(rv – A. De Carolis/AD)
| All the contents on this site are copyrighted ©. |