"Tineri catolici 2.0": raportul episcopilor francezi despre vocaţii religioase

RV 09 feb 2013. "Tinerii catolici 2.0 au vocaţie?" Este întrebarea la care îşi doreşte să răspundă raportul Conferinţei Episcopale Franceze şi Serviciul Naţional pentru Evanghelizarea Tinerilor, prezentat publicităţii pe 8 februarie. Studiul a fost realizat la încheierea Anului dedicat promovării vieţii consacrate şi în pregătirea celei de a 50-a aniversări a Zilei mondiale de rugăciune pentru vocaţii religioase, care va avea loc pe 21 aprilie a.c.

În 2012, susţine raportul, circa două mii de tineri, la nivelul întregii ţări, au parcurs un drum de formare sacerdotală sau de consacrare religioasă. Cifra amintită arată o uşoară scădere comparativ cu anii precedenţi. Dacă în 2011, de exemplu, în seminarii se aflau 710 candidaţi la preoţie, anul trecut erau 691, în timp ce în 2000, erau 976.

Cu toate acestea, Biserica din Franţa nu se resemnează. "Desigur", a spus responsabilul naţional pentru vocaţii, mons. Nicolas Souchu, episcop auxiliar de Rennes, "cifrele în scădere nu sunt încurajatoare, dar nu trebuie să pierdem din vedere esenţialul, astfel încât să avem noi spaţii care să permită tinerilor să se deschidă la chemarea religioasă".

La rândul ei, sr. Nathalie Becquart, directoare a Serviciului Vocaţii, a remarcat că "într-un context în care tinerii catolici sunt într-adevăr puţini şi într-o societate secularizată, alegerea unei vocaţii religioase este un gest forte, decisiv". Există şi unele piedici în calea vocaţiilor, precum "teama de a dezamăgi, de a nu fi la înălţimea aşteptărilor; dar mai presus de toate se află greutatea de a-şi asuma un angajament pe viaţă. Tinerii se mobilizează cu mare intensitate pentru evenimente de scurtă durată, dar le este greu să privească la un angajament pentru toată viaţa".

Ce poate să facă Biserica, aşadar? În opinia pr. Didier Noblot, director adjunct al Serviciului Vocaţii, "se impune o schimbare a modului de abordare a vocaţiilor religioase, pentru că acum 50 de ani vocaţia era considerată ca o chemare spontană, care prindea viaţă în mod foarte personal, în timp ce astăzi, într-un context creştin mai puţin numeros, trebuie să sensibilizăm comunitatea creştină, să vorbim despre vocaţii şi să consolidăm legăturile dintre pastoraţia vocaţiilor şi pastoraţia tinerilor". În plus, continuă pr. Noblot, "e necesar să creăm noi spaţii în care să oferim tinerilor posibilitatea de a trăi momente de importanţă fundamentală pentru ei, precum Ziua mondială a tinerilor sau activităţi de voluntariat".

(rv – I.P./AD)