Temele etice şi programele politice: comentariul juristului italian Francesco D'Agostino

RV 03 ian 2013. În campaniile electorale din ţările europene se observă în ultimii ani tendinţa de a acorda un spaţiu din ce în ce mai mare aspectelor şi temelor etice precum căsătoria, uniunile între persoane de acelaşi gen, începutul vieţii umane şi sfârşitul ei, testamentul biologic, cercetarea ştiinţifică pe celulele suşă embrionale, etc. Uneori, temele etice ocupă atât de mult spaţiu încât problemele sociale precum emigraţia, taxele, şomajul sau redresarea economică – pe scurt, tot ceea ce ar trebui să alcătuiască un adevărat program economic de guverenare - trec în planul secund.

Cum poate fi înţeleasă şi, mai ales, cum poate fi privită din punct de vedere creştin o asemenea constantă a vieţii publice? Radio Vatican l-a contactat pe juristul italian Francesco D'Agostino:
• "Cine desconsideră importanţa temelor etice comite o greşeală foarte gravă. În mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii din acest an Papa a scos în evidenţă faptul că referinţa la temele etice trebuie înţeleasă ca o referinţă la adevărul lucrurilor. Dacă nu se ţine cont de adevăr, nu se poate construi binele comun şi nu se pot clădi societăţi demne de om. Iată de ce când luăm în dezbatere temele etice, nu pornim de la o anumită viziune despre lume: este vorba de angajarea necesară a tuturor oamenilor de a se confrunta cu teme de importanţă majoră, precum naşterea, moartea, boala, procrearea; acestea nu sunt teme private, sunt teme de importanţă publică".

Aţi afirmat cu alte ocazii - a continuat colegul nostru - că e necesară nu atât alinierea pe anumite poziţii cât mai ales includerea temelor etice pe agenda dezbaterilor politice. Prof. D'Agostino:
• "Aceste teme trebuie să fie incluse neapărat în orice program politic, şi îmi doresc ca alegătorii, când vor decide cum să voteze, să meargă mai întâi să verifice câtă importanţă acordă temelor etice respectivele partide, pentru că marginalizarea şi restrângerea chestiunilor etice la sfera privată a conştiinţei, sau promisiuni de genul 'vom vorbi după alegeri, când vom avea ocazia', reprezintă o eroare politică fundamentală". (...)

Se vor prezenta în viitor şi dezbateri politice în privinţa uniunilor sociale dintre un bărbat şi o femeie fără încheierea unei căsătorii civile. Ce urmări poate avea această formă de convieţuire asupra familiei şi cum poate fi tutelată familia, inclusiv la nivel economic? Răspunde juristul D'Agostino:
• "Căsătoria, sunt convins că este o realitate umană, antropologică, imposibil de eliminat. Din acest punct de vedere, uniunile sociale fără actul căsătoriei nu trezesc îngrijorări deosebite. Dar ceea ce noi trebuie să avem în vedere este că, fiind căsătoria o structură antropologică fundamentală, acest lucru trebuie să fie spijinit şi la nivel public. Dacă apoi, într-un context în care căsătoria este susţinută în mod adecvat, există şi voinţa de a face legi pentru ocrotirea partenerilor mai vulnerabili din uniunile de fapt, aceasta nu reprezintă o problemă, dar trebuie să fie foarte clar care este diferenţa dintre cele două situaţii. Garanţia legală pentru partenerul mai vulnerabil social, este o situaţie; dar când cerem garanţii pentru căsătorie, noi nu vrem să ocrotim doar partea mai vulnerabilă, noi înţelegem să ocrotim întreaga instituţie matrimonială care stă la baza familiei".

(rv – A. Guarasci/AD)