2012 pentru Benedict al XVI-lea: un an sub semnul curajului şi forţei credinţei

(RV – 28 decembrie 2012) Un an trăit cu intensitate şi curaj de Benedict al XVI-lea: astfel ar putea fi definit 2012 pentru actualul Pontif. Bilanţul anului care se încheie include două vizite apostolice internaţionale: prima, în Mexic şi Cuba; a doua, în Liban, la care se adaugă alte patru vizite pastorale în Italia, din care una la populaţia din regiunea italiană Emilia Romagna, greu încercată de un seism devastator.

Tot în 2012, Sfântul Părinte a luat parte la Întâlnirea Mondială a Familiilor, a proclamat Anul Credinţei şi a prezidat Sinodul pentru Noua Evanghelizare.
De asemenea, a deschis un cont pe Twitter şi a publicat ultimul volum despre Isus din Nazaret.
Credinţa, familia şi pacea s-au numărat printre temele cele mai prezente în Magisteriul său. În acest an, Papa s-a implicat mult în vederea unei majore transparenţe în Vatican.

Un Păstor de suflete blând, dar ferm şi curajos, care s-a implicat în mod deosebit în plan pastoral. Benedict al XVI-lea a înfruntat cu hotărâre problemele Bisericii “ad intra e ad extra”, din interior şi din exterior. În călătoria apostolică în Mexic, a denunţat, pe un ton vibrant, violenţa, corupţia şi traficul de droguri, intervenţie ce a amintit de apelul lui Ioan Paul al II-lea împotriva mafiei, în vizita la Agrigento, în Italia. În schimb în Cuba, Benedict al XVI-lea a îndemnat la curaj autorităţile de la Havana şi comunitatea internaţională.

• “Cuba y el mundo necesitan cambios…”
“Cuba şi lumea” – a atras atenţia Benedict al XVI-lea – “au nevoie de schimbări, dar acestea vor avea loc doar dacă fiecare se interoghează în privinţa adevărului şi se decide să întreprindă parcursul de iubire, semănând împăcare şi pace”.

Tot sub semnul reconcilierii s-a desfăşurat şi istorica călătorie apostolică în Liban, din luna septembrie, într-o regiune puternic afectată de violenţe, cu o Sirie la porţile căreia bătea războiul civil. Şi, într-un asemenea context, Papa a mers ca mesager de pace. A fost atât de emoţionantă întâlnirea avută la Beirut, cu tineri sirieni, creştini şi musulmani, cărora le-a oferit cuvinte de curaj şi speranţă:

• “Il faut que l’ensemble du Moyen-Orient…”
“Este necesar”, a îndemnat Papa, “ca întreg Orientul Mijlociu, privind la voi, să înţeleagă că musulmanii şi creştinii, Islamul şi Creştinismul, pot convieţui fără ură, în respect faţă de crezul fiecăruia, pentru a construi împreună o societate liberă şi umană”.

Vizita în Liban a îmbrăţişat, în mod ideal, întreaga regiune. Motivul călătoriei a fost de fapt încredinţarea Exortaţiei apostolice „Ecclesia in Medio Oriente”, rod al Sinodului episcopilor din Orientul Mijlociu, ce a avut loc în Vatican în luna octombrie 2010.

În 2012 a fost rândul Sinodului pentru Noua Evanghelizare, o temă pe care Papa o are la inimă în mod deosebit, pentru a cărei abordare cât mai completă a creat un departament special:

• “Toţi oamenii au dreptul să-l cunoască pe Isus Cristos şi Evanghelia sa, fapt ce corespunde datoriei creştinilor, a tuturor creştinilor – preoţi, călugări, călugăriţe şi laici – de a răspândi Vestea cea Bună”. (Sfânta Liturghie de încheiere a Sinodului)

Legată de tema Noii Evanghelizări şi de Anul Credinţei (proclamat de Benedict al XVI-lea, la aniversarea a 50 de ani de la publicarea Catehismului Bisericii Catolice) a fost şi vizita Sfântului Părinte la Sanctuarul de la Loreto, pe urmele Papei Ioan al XXIII-lea, Benedict al XVI-lea încredinţând Anul Credinţei Maicii Domnului.

• „Iată, aşadar, cum putem reprezenta acest An al Credinţei: un pelerinaj în deşerturile din lumea contemporană, în care să ia numai ce este esenţial: nici toiag, nici desagă, nici pâine, nici bani, nici două tunici – aşa cum Domnul le spune Apostolilor trimiţându-i în misiune (cf. Lc 9,3), ci Evanghelia şi credinţa Bisericii, a căror exprimare luminoasă sunt documentele Conciliului Ecumenic al II-lea din Vatican, aşa cum este şi Catehismul Bisericii Catolice, publicat în urmă cu 20 de ani.” (Sfânta Liturghie de deschidere a Anului Credinţei, 11 octombrie 2012)
În 2012, atenţia Sfântului Părinte a fost de asemenea concentrată pe valorizarea familiei, tot mai ameninţată, aşa cum a amintit în discursul cu ocazia Crăciunului, adresat Curiei Romane. În luna mai, la Milano, s-a celebrat a VII-a întâlnire mondială a familiilor. Acestora, Sfântul Părinte le-a încredinţat o extraordinară misiune, spunându-le: “voi sunteţi unica forţă extraordinară care poate schimba lumea”.

Aici, servicul audio: