Mesajul Papei pentru Ziua vocaţiilor 2013: Dumnezeu ajunge la cei care se lasă găsiţi

RV 15 dec 2012. "Vocaţiile, semn de speranţă întemeiat pe credinţă": este tema Mesajului Papei pentru a 50-a Zi mondială de rugăciune pentru vocaţii, care se va celebra la 21 aprilie 2013, a patra duminică după Paşti. Mesajul Sfântului Părinte a fost publicat sâmbătă de Sala Vaticană de Presă.

"Când un discipol al lui Isus primeşte chemarea lui Dumnezeu de a se dedica slujirii preoţeşti sau vieţii consacrate", scrie Benedict XVI în mesaj, "se manifestă unul din roadele cele mai mature ale comunităţii creştine, care ajută să privim cu specială încredere şi speranţă la viitorul Bisericii şi la angajarea ei în vestirea Evangheliei".

Papa contextualizează mesajul în Anul Credinţei, la a 50-a aniversare a deschiderii Conciliului Vatican II.

Vorbind despre importanţa vocaţiilor la preoţie şi viaţa consacrată, Sfântul Părinte afirmă că vocaţiile preoţeşti şi călugăreşti se nasc din experienţa întâlnirii personale cu Cristos, din dialogul sincer şi încrezător cu El, pentru a intra în voinţa lui. În acest sens, Benedict XVI evidenţiază cât este de necesar a creşte în experienţa credinţei, înţeleasă ca relaţie profundă cu Isus. Papa subliniază aici rolul comunităţilor bisericeşti şi al preoţilor, în special în promovarea întâlnirii cu Dumnezeu. Îndeamnă la o reflecţie despre valoarea meditaţiei personale, a vieţii de rugăciune în contextul rugăciunii comunitare, alimentată de marile rugăciuni ale Bisericii şi ale sfinţilor, de rugăciune liturgică.

Rugăciunea constantă şi profundă – scrie Sf. Părinte – duce la creşterea credinţei comunităţii creştine, în certitudinea mereu nouă că Dumnezeu nu-şi abandonează niciodată poporul său şi vine în ajutorul său trezind vocaţii speciale, la preoţie şi viaţa consacrată, pentru a fi semne de speranţă pentru oameni.

Papa aminteşte baza sigură a oricărei speranţe: Dumnezeu nu ne lasă niciodată singuri şi este credincios cuvântului dat. Speranţa înseamnă să aştepţi ceva pozitiv pentru viitor, dar care în acelaşi timp trebuie să sprijine prezentul nostru, marcat nu rareori de insatisfacţii şi nereuşite. Iubirea lui Dumnezeu urmează uneori drumuri de neînchipuit, dar ajunge întotdeauna la cei care se lasă găsiţi. Tocmai această iubire, manifestată deplin în Isus Cristos, interpelează existenţa noastră, cere un răspuns cu privire la ceea ce fiecare vrea să facă din viaţa sa, la cât este dispus să pună în joc pentru a se realiza pe deplin.

"Să nu lipsească niciodată", a fost urarea Papei, "preoţi zeloşi, care să însoţească tinerii ca 'tovarăşi de viaţă' pentru a-i ajuta ca pe drumul uneori întortocheat şi neclar al vieţii, să-l recunoască pe Cristos, Calea, Adevărul şi Viaţa. La rândul lor, "tinerii, în mijlocul atâtor propuneri superficiale şi efemere, să cultive atracţia spre valori, ţeluri înalte, alegeri radicale, pentru a-i sluji pe ceilalţi pe urmele lui Isus".

(rv – F. Speranza/AD)