În ziua "Pro Orantibus", glasul celor consacraţi vieţii contemplative
RV 21 nov 2012.În comemorarea liturgică a Prezentării
Fecioarei Maria la Templu, Biserica Catolică celebrează Ziua "Pro Orantibus",
pentru persoanele consacrate vieţii contemplative în formă claustrală
sau de clauzură.
La încheierea audienţei generale de miercuri, Benedict
XVI şi-a exprimat apropierea sa spirituală şi a întregii Biserici pentru călugăriţele
chemate de Domnul la viaţa contemplativă. Sfântul Părinte a îndemnat creştinii
să se adopereze astfel încât "mănăstirilor de clauzură să nu le lipsească sprijinul
spiritual şi material necesar. Datorăm atât de mult acestor persoane care s-au consacrat
în întregime rugăciunii pentru Biserică şi pentru lume!" – a spus Benedict XVI.
Din
multiplele iniţiative care au loc cu această ocazie în întreaga Biserică, menţionăm
şi Sf. Liturghie solemnă prezidată miercuri dimineaţă în bazilica Sf. Cecilia, din
Roma, de card. João Braz de Aviz, prefectul Congregaţiei pentru Viaţa Consacrată şi
Societăţile de Viaţă Apostolică. Tot aici s-a desfăşurat zilele trecute şi un simpozion
pe tema "În amintirea Conciliului Vatican II. Speranţă pentru viitor".
Radio
Vatican a cerut maicii Maria Giovanna Valenziano, stareţa mănăstirii
benedictine Sf. Cecilia, ce se înţelege
într-o societate tehnologică atunci când se spune că cei din viaţa contemplativă
reprezintă o speranţă pentru viitor: • "În
măsura în care trăim speranţa în mănăstiri. Avem un cuvânt cheie în prima Scrisoare
a sfântului apostol Petru: "sfinţiţi-l pe Domnul Cristos în inimile voastre, gata
oricând să daţi răspuns oricui vă cere cont de speranţa voastră" (1 Pt 3,15). Cred
că lumea de astăzi ne cere cont de speranţa noastră mai mult ca oricând, date fiind
zbuciumul, problemele şi disperarea tot mai mare. Viaţa noastră de clauzură trebuie
să dea mărturie unei lumi suferinde că, de exemplu, e posibil să suporţi cu cea mai
mare răbdare slăbiciunile fizice şi morale ale fraţilor tăi. Cred că una din datoriile
comunităţilor monastice este şi aceea de a-i arăta omului modern noi posibilităţi,
noi forme şi ritmuri de viaţă". (...)
Cum se întâlneşte viaţa voastră
contemplativă cu lumea obişnuită? • "Să spunem că, chiar
şi într-o formă particulară, noi ascultăm mereu glasul lumii de astăzi. Nu trebuie
să uităm că rugăciunea noastră - esenţa vieţii noastre – trebuie să îmbrăţişeze jertfa,
suferinţele fizice şi morale, eforturile şi speranţele omenirii, o rugăciune care
se uneşte la jertfa lui Cristos pentru a o oferi cu El şi prin El lui Dumnezeu Tatăl.
De aceea, mănăstirea trebuie să ofere oricui bate la uşă un cuvânt de mântuire, salutul
păcii şi al bucuriei, atât de necesare în timpurile noastre. (...)
Ce
aţi dori să spuneţi comunităţii creştine astăzi, de ziua celor consacraţi contemplaţiei? •
"Aş dori să îndemn la speranţă şi să dăm mărturie pentru speranţă. 'Iubirea lui Cristos
ne impulsionează', spunea Sf. Paul, iar cuvântul său trebuie să aibă pentru noi o
actualitate continuă. Într-o lume plină de tulburări, sfâşiată şi dezamăgită, care
s-ar părea că îşi doreşte autodistrugerea, noi trebuie să spunem, trebuie să strigăm
cu mare convingere adevărul că şi astăzi Dumnezeu este prezent, iar prezenţa sa este
o prezenţă care vrea să-i mântuiască pe toţi oamenii".