Neo-ateismul nu aduce speranţă: arhiep. G. L. Müller

RV 12 nov 2012. Biserica promovează adevărata modernitate, în care speranţa devine din nou posibilă pentru toţi prin deschiderea faţă de Dumnezeu, viitorul omului: a afirmat mons. Gerhard Ludwig Müller, prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, intervenind la al cincilea Congres Internaţional de Metafizică, organizat zilele trecute la Roma de Fundaţia de Studii şi Cercetări "Identes".

Credinţa, a spus mons. Müller, este astăzi mai "modernă" ca niciodată şi deshide perspective de speranţă, spre deosebire de cei care susţin că prin intermediul revelaţiei cunoaşterea lui Dumnezeu nu este posibilă. Optimismul viziunii creştine a lumii şi a omului se opune la viziunea lumii pseudo-ştiinţifice din propaganda neo-ateismului, propagandă care în zilele noastre este preaslăvită drept program de opinie ce trebuie impus întregii omeniri. De aici, şi caracterul "inuman şi intolerant" al acestei viziuni nihiliste care poartă masca unei morale filantropice şi umanitare, drept care, dacă cineva crede în existenţa unui Dumnezeu personal, acestuia nu trebuie să-i fie acordat dreptul la existenţă mentală, din moment ce, se spune, a fost contagiat cu un 'virus divin' care trebuie izolat, nici la existenţă fizică, şi de aceea trebuie considerat un parazit.

Şi cu toate acestea, a reluat prelatul vatican, sunt tot mai mulţi cei care îşi pun sau simt cu o nouă sensibilitate interogativele cele mai profunde: Ce este omul? Ce sens are durerea, răul şi moartea, care continuă să persiste în ciuda atâtor progrese? Ce valoarea au acele cuceriri plătite cu un preţ atât de mare? Ce anume oferă omul societăţii şi ce poate să aştepte omul de la societate? Ce va fi după această viaţă?

Viaţa omului pe acest pământ este scurtă, a continuat mons. Müller, şi de aceea, cu cât trec zilele vieţii, cu atât mai mult fiecare dintre noi îşi dă seama că durata scurtă a vieţii este o provocare existenţială. Dar tocmai acesta este punctul central: se merită să folosim timpul ca resursă pentru a ne trezi din somnul ideologiei autorealizării şi a omului care se construieşte cu de la sine putere. Pentru că, a subliniat prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, omul se recunoaşte pe sine ca persoană numai în lumina lui Dumnezeu: numai în Dumnezeu îşi află pace zbuciumul său de căutare a adevărului şi năzuinţa sa către bine. Şi numai în Dumnezeu se realizează pe deplin libertatea, şi nu oricum ci sub formă de iubire. Forma libertăţii umane, de aceea, nu se realizează în opoziţie faţă de Dumnezeu, cum îşi doreşte neo-ateismul, ci numai ca fundament al libertăţii spirituale desăvârşite a lui Dumnezeu. Dacă Dumnezeu este preamărit, atunci şi omul va fi preamărit în consecinţă. Mântuirea omului, a încheiat mons. Müller, nu poate să vină decât de la Dumnezeu, care-i dăruişte omului în mod liber bogăţia harului său.

(rv – S. Centofanti/AD)