Laicii, purtătorii Cuvântului lui Dumnezeu. Biserica din Coreea, în Anul Credinţei
(RV – 11 noiembrie 2012) Coreea: un popor şi două naţiuni; o realitate în care
Biserica locală este angajată în păstrarea tradiţiei ce riscă să dispară. Davide Dionisi,
trimisul Radio Vatican la Seul, prezintă o sinteză a situaţiei Bisericii.
Să-l
ascultăm:
• “Biserica coreeană este o biserică tânără şi vie, cu două misiuni
precise: a-i ajuta pe cei nevoiaşi şi a face toate eforturile pentru reunificarea
celor două naţiuni. Protagoniştii sunt laicii, cei care de altfel au evanghelizat
această ţară acum 200 de ani. Cazul evanghelizării acestui popor este singular, dat
fiind că nu au fost misionarii cei care au făcut cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu. Autorităţile
ecleziastice împărtăşesc alături de toţi coreenii speranţa de a vedea unite Coreea
de Nord şi Coreea de Sud şi, pentru realizarea acestei speranţe, s-a format şi o Comisie
ad hoc denumită „pentru reunificare”.
„Fără patrie nu exist”: sunt cuvintele
scrise pe o coloană de marmură şi care-i întâmpină pe turiştii străini sosiţi din
toate colţurile lumii pentru a atinge cu mâna drama unui popor separat. Dar ceea ce
este considerat de unii doar un simplu tur în apropierea paralelei 38, pentru coreeni
este o rană deschisă, cu iz de moarte şi disperare. Este vorba de zona demilitarizată
de 900 de kilometri pătraţi ce divide cele două Corei, un zid al Berlinului asiatic
ce separă un popor aparţinând unei singure naţiuni.
Un zid care nu a existat
niciodată pentru Biserică şi care – aşa cum a spus părintele Eun Hyung Lee, din dieceza
frontalieră de Ui jeong bu: „după ce vom dărâma zidul vom fi acolo pentru a ne împlini
misiunea, aşa cum am făcut întotdeauna”.