Benedict al XVI-lea: Universul nu este rodul haosului. Ştiinţa şi credinţa, împreună pentru binele umanităţii

(RV – 8 noiembrie 2012) Ştiinţa şi credinţa sunt necesare în construirea unei „culturi a respectului pentru om”. Acesta este unul din pasajele intense ale discursului Papei adresat membrilor Academiei Pontificale de Ştiinţe, primiţi joi dimineaţă în audienţă, cu ocazia sesiunii plenare cu tema „Complexitatea şi analogia în ştiinţă: aspecte teoretice, metodologice şi epistemologice”. Benedict al XVI-lea a evidenţiat din nou că cosmosul nu este rodul haosului, ci „o ordonată complexitate” care, prin analize şi analogii comparative, ne permite să ne ridicăm” de la un punct de vedere ştiinţific la unul mai universal.

În discursul către Academia de Ştiinţe, Sfântul Părinte a dezvoltat raţionamentul asupra perspectivei unei „noi viziuni de unitate a ştiinţelor” şi s-a referit în special la acele eforturi ale tehnologiei care tind să „reducă diferitele forme de energie la o unică şi fundamentală forţă elementară”.

“Such an interdisciplinary approach…”
• “O astfel de abordare interdisciplinară arată şi că ştiinţele nu sunt lumi intelectuale deconectate una faţă de cealaltă ca şi faţă de realitate, ci sunt mai ales interconectate şi orientate spre studiul naturii ca o unică, inteligibilă şi armonioasă realitate”.
Dacă primele momente ale cosmosului şi ale vieţii „scapă observaţiei ştiinţifice”, ştiinţa descoperă totuşi o vastă serie de dinamici care revelează o ordine evidentă şi o creaţie permanentă”.

Referitor la punctele de contact cu viziunea filozofică, Sfântul Părinte a spus:

“Such a vision ha fruitful points of contact…”
• “O astfel de viziune are rodnice puncte de contact cu viziunea filosofică şi teologico-creştină a universului” şi cu concepţia sa „de a fi participată”. Şi tocmai această organizare „logică” şi „analogică” a naturii încurajează cercetarea ştiinţifică şi conduce mintea umană „la a descoperi co-participarea orizontală, prin fiinţele umane şi participarea transcedentală” din partea lui Dumnezeu.
De altfel, a explicat Sfântul Părinte, complexitatea ştiinţei contemporane, cu puternicele sale instrumente de cercetare, are „repercusiuni directe asupra fiinţelor umane”. De aici şi reînnoitul apel al Papei pentru Anul Credinţei, în vederea colaborării dintre oamenii de ştiinţă şi cei de credinţă”.

“I am convinced of the urgent need…”
“Sunt convins de nevoia urgentă a unui dialog continuu şi a unei continue cooperări dintre lumea ştiinţei şi cea a credinţei”, a spus Sfântul Părinte, “pentru construirea unei culturi a respectării omului, demnităţii şi libertăţii sale” şi pentru „viitorul familiei umane şi a dezvoltării sustenabile a planetei noastre”.

Sfântul Părinte a atras atenţia asupra necesităţii unei acţiuni reciproce din partea ştiinţei şi a credinţei.

• “Without this necessary interplay…”
“Fără această necesară acţiune reciprocă marile chestiuni ale umanităţii părăsesc “terenul raţiunii şi al adevărului” şi “sunt abandonate în sfera iraţionalului, a mitului sau a indiferenţei, cu mari daune pentru umanitate, pace şi în definitiv, pentru destinul nostru.

Aici, serviciul audio: