Sinodul Episcopilor din Vatican: credincioşii laici, protagonişti în noua propovăduire a Evangheliei

(RV - 15 octombrie 2012) În prezenţa lui Benedict al XVI-lea şi cu participarea a 245 părinţi sinodali s-a desfăşurat luni dimineaţă în Vatican a XI-a congregaţie generală a actualului Sinod al Episcopilor despre noua evanghelizare şi transmiterea credinţei creştine. A condus lucrările cardinalul John Hong Ton, episcop de Hong Kong, preşedinte delegat prin rotaţie.
Principalele subiecte abordate ca ’instrumente ale noii evanghelizări” au fost: formarea adecvată a laicilor, susţinerea familiei, promovarea dialogului ecumenic şi inter-religios. În final, părinţii sinodali au lansat un apel pentru pace şi dialog în Mali, ţară din vestul Africii, bogată în zăcăminte dar care trăieşte „un timp de nelinişte şi îngrijorare”. La Sinod au fost descrise dificultăţile sociale, politice, dar şi bisericeşti, legate de obstaculele propovăduirii Evangheliei într-un context în care ciocnirile dintre rebeli şi guvernul provizoriu sunt o ameninţare pentru religie. Părinţii sinodali invocă deci pacea şi reafirmă importanţa dialogului.

Dar pe lângă cele africane, întunecate sunt şi paginile europene în care globalizarea creează noi forme de martiraj, fără vărsare de sânge dar dureros: intoleranţa faţă de creştini este perfidă, subtilă, dar continuată; Dumnezeu nu este doar negat, ci de-a dreptul necunoscut. În faţa unei asemenea realităţi, noua evanghelizare se bizuieşte pe trei ’instrumente’, susţin părinţii Sinodului: laicii, familiile, dialogul ecumenic şi interreligios.

Laicii, de aceea, trebuie formaţi în mod adecvat, temeinic, - chiar prin Sinoade locale care să-i implice direct - încât să fie capabili să nu cedeze ademenirilor lumii ci să dea mărturie despre valori autentice, bazate pe neconformismul credinţei. S-a precizat că nu este valabilă disjuncţia, sau membri ai Bisericii sau cetăţeni ai lumii: cele două dimensiuni merg împreună.

Credincioşii laici trebuie să ’formeze reţea’ în dieceze, s-a afirmat în adunarea sinodală, şi pentru faptul că dacă Biserica se îndepărtează de societate, noua evanghelizare nu va aduce roade.

Apoi, în atenţia părinţilor sinodali, ca ‚instrument’ al noii propovăduirii a Evangheliei, marea provocare constituită de familie, Biserică domestică şi, în consecinţă, subiect de evanghelizare. Subminată din cauza istoriei occidentale bazate pe eliberarea de orice legătură familia apare astăzi ca problema numărul unu a societăţii, constată părinţii sinodali, întrucât - din păcate - se contează mai mult pe sprijinul acordat de suporteri la meciurile de fotbal decât pe legământul de căsătorie. Şi Biserica nu poate tăcea, nu pentru că ar fi păstrătoarea unei instituţii depăşite, perimate, ci pentru că este în joc stabilitatea însăşi a societăţii. De aceea, s-a lansat invitaţia de a pune familia în centrul politicii, economiei şi culturii, dar şi urarea ca Biserica să se străduiască să devină ’familie de familii’, inclusiv pentru cele rănite. În fond, şi aici întrebarea părinţilor Sinodului pentru noua evanghelizare şi transmiterea credinţei, devine autocritică - astăzi Biserica nu este mai degrabă o instituţie decât o familie?

În continuare, luni în adunarea sinodală, a fost abordată chestiunea dialogului, altă cale pentru noua evanghelizăre. Desigur, din punct de vedere interreligios, dialogul prezintă dificultăţile confruntării cu islamul, precum în Pakistan, unde este în vigoare legea asupra blasfemiei, sau în Orientul Mijlociu, unde creştinii sunt din ce în ca mai puţini. Deci, ce e de făcut? Sinodul speră tocmai în tinerii musulmani, tot mai atraşi de Evanghelie în care găsesc bucurie, libertate, iubire. Relansând semnificaţia profundă pe care o are Vestea cea Bună, explică episcopii, se va putea evita şi confuzia dintre secularizare şi creştinism, atât de frecventă în lumea musulmană.

În această optică, intră şi o şcoală de cateheză pentru adulţi, care, în număr tot mai mare, abandonează rolul de educatori, preocupându-se dar neîngrijindu-se de tineri. Catiheţii adulţi pot deveni mărturisitori şi purtători de credinţă, apreciază părinţii sinodali, obţinând uneori rezultate mai bune chiar decât preoţii.

Pe plan ecumenic, provocarea actuală nu este nici ea mai mică. Divizarea între creştini este fără îndoială marele obstacol al noii evanghelizări şi nu este cu totul inocentă, adică fără vină, în privinţa descreştinării Europei şi a actualei sale slăbiciuni politice şi culturale. O colaborare mai mare şi o strategie pastorală concordată între catolici şi ortodocşi, deci, s-ar constitui într-un bastion împotriva secularizării, dar şi un semnal puternică faţă de islam.

Între celelalte sugestii avansate de părinţii sinodali pentru favorizarea noii evanghelizări, s-a aflat şi promovarea pelerinajelor, ca moment de reînnoire a credinţei şi de ’sinotonie’ a Bisericii cu întrebările ascunse în inima omului, încât să cuprindă ţinta drumului său.

În fine, de semnalat că luni seară, la terminarea lucrărilor, în programul părinţilor sinodali, vizionarea filmului Le campane d’Europa - Clopotele Europei, realizat de Centrul de Televiziune Vatican împreună cu alte instituţii. Filmul este o călătorie de credinţă prin Europa şi reproduce multe interviuri inedite, între care şi unul cu Benedict al XVI-lea.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci