Benedict XVI, la Angelus: Bogăţiile nu aduc fericirea pe pământ nici viaţa veşnică;
a crede în Cristos înseamnă şi a suferi împreună cu El
RV 14 oct 2012.Sfântul Părinte a îndemnat credincioşii
adunaţi duminică în Piaţa Sf. Petru la rugăciunea Angelus să-şi deschidă inima la
glasul Domnului care-i cheamă să fie generoşi faţă de cei săraci. Bogăţia nu aduce
fericirea aici, pe pământ, şi nici viaţa veşnică. Referindu-se la beatificarea de
sâmbătă de la Praga, Benedict XVI a subliniat că primii fericiţi din Anul Credinţei
sunt martiri: a crede în Cristos înseamnă a fi gata să şi suferim împreună cu El şi
din dragoste pentru El.
Într-o duminică plăcută de toamnă, mii de credincioşi
au venit la amiază în Piaţa Sf. Petru să se roage împreună cu Sfântul Părinte "Angelus
Domini" (Îngerul Domnului). Este o rugăciune caracteristică pietăţii catolice,
prin care de trei ori pe zi – dimineaţa, la amiază şi seara - credincioşii comemorează
cu credinţă evenimentul întrupării Fiului lui Dumnezeu, în urma dialogului dintre
Îngerul Domnului şi tânăra Maria de la Nazaret. Este o formă de a retrăi împreună
cu Sf. Fecioara Maria bucuria venirii Mântuitorului dar şi de a marca trecerea timpului
creştineşte.
Adresându-se zecilor de mii de participanţi, care duminică, pentru
închiderea traficului, au avut ocazia rară de a străbate la picior centrul istoric
al Romei, un autentic muzeu în aer liber fără egal, Urmaşul lui Petru i-a întărit
în credinţă pe fraţii săi oferindu-le o bogată reflecţie inspirată din Sfânta Liturghie
a duminicii: • "Dragi fraţi şi surori, Evanghelia acestei duminici (Marcu
10, 17-30) are ca temă principală bogăţia. Isus învaţă că pentru unul bogat este
foarte greu să intre în Împărăţia lui Dumnezeu, dar nu imposibil. Dumnezeu poate cuceri
inima unei persoane care are multe bunuri şi să o îndrepte spre solidaritate şi împărţire
cu cei nevoiaşi, cu cei săraci, să intre, cu alte cuvinte, în logica darului. În acest
fel, ea se situează pe calea lui Isus Cristos, care – după cum scrie Sf. Paul – "deşi
era bogat, s-a făcut sărac pentru voi, ca prin sărăcia lui voi să vă îmbogăţiţi" (2
Corinteni 8,9).
• Cum deseori se întâmplă în Evanghelii, totul porneşte
de la o întâlnire: a lui Isus cu unul care "avea multe bogăţii" (Marcu
10,22). Era un om care din tinereţe a ţinut cu fidelitate toate poruncile Legii
lui Dumnezeu, dar nu a găsit încă adevărata fericire; şi din acest motiv îl întreabă
pe Isus cum să facă pentru "a moşteni viaţa veşnică" (v. 17).
Pe de o parte,
el este atras, asemenea celorlalţi, de plinătatea vieţii; pe de alta, fiind obişnuit
să se bizuie pe propriile bogăţii, crede că şi viaţa veşnică poate fi într-un anumit
fel "cumpărată", respectând vreo poruncă specială. Isus îşi dă seama de dorinţa profundă
din acel om şi – notează evanghelistul – privindu-l cu mult drag: este privirea lui
Dumnezeu (cfr. v. 21). Dar Isus înţelege şi care este punctul vulnerabil din acel
om: este chiar ataşamentul său faţă de multele sale bogăţii; şi de aceea îi propune
să dea totul la cei săraci, astfel încât comoara sa – şi inima sa – să nu mai fie
pe pământ ci în cer, şi adaugă: "Urmează-mă!" (v. 22). Acel om, însă, în loc să accepte
bucuros invitaţia lui Isus, a plecat mâhnit (cfr. v. 23), pentru că nu reuşeşte să
se detaşeze de bogăţiile sale, care nu vor putea să-i procure fericirea nici viaţa
veşnică.
În acest moment, Isus dă discipolilor – dar şi nouă, celor de astăzi
– învăţătura sa: "Cât de greu vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei care au bogăţii!"
(v. 23). La aceste cuvinte, discipolii au rămas uimiţi; se mirau şi mai mult după
ce Isus a adăugat: "Mai uşor este ca o cămilă să treacă prin urechea acului decât
un bogat să intre în Împărăţia lui Dumnezeu". Dar văzându-i peste măsură de uluiţi,
a spus: "Imposibil pentru oameni, dar nu pentru Dumnezeu! Căci pentru Dumnezeu toate
sunt posibile!" (cfr. vv. 24-27). Afirmă sfântul Clement din Alexandria într-un comentariu:
"Parabola să-i înveţe pe cei bogaţi că nu trebuie să neglijeze mântuirea lor care
şi cum ar fi deja osândiţi, nici nu trebuie să arunce în mare bogăţia nici să o condamne
ca periculoasă şi potrivnică vieţii, dar trebuie să înveţe în ce fel să folosească
bogăţia şi să-şi procure viaţa" (Care bogat se va mântui?, 27, 1-2). • Istoria
Bisericii este plină de exemple de oameni bogaţi care şi-au folosit bunurile în mod
evanghelic, ajungând şi la sfinţenie. Să ne gândim numai la sfântul Francisc,
la sfânta Elisabeta a Ungariei sau la sfântul Carol Borromeo. Fecioara Maria, Scaunul
Înţelepciunii, să ne ajute să primim cu bucurie îndemnul lui Isus, ca să intrăm în
plinătatea vieţii".
După rugăciunea Angelus şi Binecuvântarea Apostolică,
Papa a menţionat beatificarea de sâmbătă, 13 octombrie, la Praga:
•
"Dragi fraţi şi surori, ieri la Praga, au fost proclamaţi fericiţi Frederic Bachstein
şi treisprezece confraţi din Ordinul (franciscan al) Fraţilor Minori. Au fost ucişi
în 1611 din cauza credinţei. Sunt primii fericiţi din Anul Credinţei, şi sunt martiri:
ei ne aduc aminte că a crede în Cristos înseamnă a fi gata şi să suferim împreună
cu El şi pentru El".
Din saluturile în alte limbi, de menţionat pe cel
în poloneză, pornind de la faptul că în Polonia şi toate parohiile poloneze din lume
s-a celebrat duminică e "Ziua Papei", pe tema "Ioan Paul al II-lea,
Papa familiei". "Vă mulţumesc pentru acest semn de unitate cu Sf. Scaun, pentru
rugăciunile voastre şi pentru sprijinul acordat tinerilor bursieri ai Fundaţiei "Opera
Noului Mileniu", care pregăteşte această Zi specială. Vă doresc ca în fiecare din
familiile poloneze să strălucească focul viu al credinţei, al binelui şi al iubirii
evanghelice", a spus Pontiful salutând compatrioţii predecesorului său.
Primiţi
şi Binecuvântarea Apostolică invocată de Benedict XVI duminică la rugăciunea Angelus,
în Piaţa Sf. Petru, Binecuvântare ce ajunge pe această cale la toţi cei care aşteaptă
ajutorul lui Dumnezeu. (rv – AD)
Aici, serviciul audio şi Binecuvântarea
Apostolică a Papei: