RV 13 oct 2012. Aici, principalele ştiri ale emisiunii noastre şi
alte informaţii: - "Isus este viu şi păşeşte în tăcere, ca odinioară la
Emaus, alături de lumea agnostică de astăzi": a spus Benedict XVI la masa comună
luată împreună cu Părinţii Sinodali şi delegaţii fraterni. Momentul convivial, a subliniat
Papa în cuvântul său, este "un semn că suntem pe cale către unitate şi mergem înainte
cu inima: Domnul să ne ajute să mergem înainte şi în mod vizibil".
- Benedict
al XVI-lea l-a numit pe card. Gaudencio B. Rosales, arhiepiscop emerit
de Manila, trimis al său special la a X-a Adunare plenară a Federaţiei Conferinţelor
Episcopale din Asia, programată în Vietnam de la 19 la 25 noiembrie 2012.
-
Episcopul Petru Gherghel al diecezei de Iaşi a intervenit sâmbătă la
Sinodul Episcopilor pentru noua evanghelizare, subliniind centralitatea lui
Cristos, importanţa familiei creştine şi ecumenismul rugăciunii. Referindu-se
la greutăţile rugăciunii între creştini, accentuate de măsurile Sinodului Bisericii
Ortodoxe Române, delegatul Conferinţei Episcopilor din România a spus în aula sinodală
că "nu încetăm să cerem de la Dumnezeu ca cel puţin rugăciunea Tatăl Nostru
să-i unească pe fiii săi".
- Cunoaşterea ştiinţifică şi credinţa,
vineri, în aula sinodală, la conferinţa prof. Werner Arber,
premiul Nobel pentru medicină 1978, primul protestant la conducerea Academiei Pontificale
de Ştiinţe. Discursul prof. Arber a subliniat că, în realitate, ştiinţa şi credinţa
trebuie să se completeze una pe alta: "pînă acum ştiinţa nu a reuşit să găsească răspunsuri
pertinente la toate întrebările omului, mai ales la cele care depăşesc sfera naturală,
ceea ce pot face, întocmai, credinţele religioase.
- Filosoful şi teologul
Robert Spaemann, prieten al papei Benedict XVI, este unul dintre cei care au primit
joi, la deschiderea Anului Credinţei, mesajele Conciliului Vatican al II-lea
către intelectuali. Intervievat de Radio Vatican, Spaemann a spus că Anul
Credinţei se celebrează şi pentru a da o nouă forţă raţiunii. "Omul nu poate fi constrâns
la o alternativă de compromis, de genul 'ori credinţa ori raţiunea', dar trebuie să
caute unitatea celor două. Relativismul actual susţine că raţiunea nu are capacitatea
de a vedea adevărul. Paradoxal, tocmai cei care au credinţă apără capacitatea raţiunii.
Dacă întâlniţi pe cineva care afirmă cu tărie capacitatea raţiunii de a ajunge la
adevăr în timpurile noastre, atunci fiţi sigur că este catolic. A nega existenţa lui
Dumnezeu, înseamnă, în cele din urmă, a nega raţiunea".
- 14 fraţi
franciscani, ucişi în secolul XVII pentru credinţa catolică, au fost
beatificaţi sâmbătă în catedrala Sf. Vitus din Praga. Este vorba de fericitul
Frederic Bachstein şi 13 însoţitori ai săi, toţi din Ordinul Fraţilor Minori, ucişi
în conventul lor la 15 februarie 1611 din ură pentru credinţa catolică. La ritul sacru,
Benedict XVI a fost reprezentat de card. Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru
Cauzele Sfinţilor.
- Acord între Sf. Scaun şi Guineea Ecuatorială
privind raporturile dintre Stat şi Biserică, semnat sâmbătă în oraşul Mongomo.
Cele 19 articole ale acordului şi Protocolul adiţional au fost aprobate "în domeniul
independenţei şi autonomiei Bisericii şi a Statului, din dorinţa comună de colaborare".
În mod specific, se recunoaşte personalitatea juridică a Bisericii şi a instituţiilor
bisericeşti. Acordul se referă în acelaşi timp la căsătoria canonică, locurile de
cult, instituţiile educative, asistenţa spirituală a credincioşilor catolici în spitale
şi închisori.
- Consideraţii omiletice la Duminica a XXVIII-a din Timpul
de peste an, B: Bogăţiile, cel mai mare obstacol pe calea vieţii.
-
Duminică, 14 octombrie, în calendarul liturgic bizantin român, Duminica a 21-a
după Rusalii - a Sf. Părinţi de la sinodul al VII-lea ecumenic de la Niceea în 787;
Sfinţii Nazarie, Gervasie, Protasie şi Celsie, martiri; Sfântul Cosma Hagiopolitul,
episcop, imnograf, anul 760 şi Sfânta cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei;
în calendarul roman sau latin, Duminica a XXVIII-a de peste an şi Sfântul
Calist I, papă, martir, aflat la catedra lui Petru între anii 217-222/223; este renumit
pentru catacombele din Roma care îi poartă numele şi unde au fost înmormântaţi, între
alţii Sfânta Cecilia, papii Ponţian, Anter, Fabian şi alţii; este unul dintre acei
papi calomniaţi de contemporanii lor, căruia istoria i-a făcut dreptate, arătând că
a fost un om înţelept, energic şi plin de bunătate.