Sâmbătă: Buletinul nostru de ştiri

RV 13 oct 2012. Aici, principalele ştiri ale emisiunii noastre şi alte informaţii:
- "Isus este viu şi păşeşte în tăcere, ca odinioară la Emaus, alături de lumea agnostică de astăzi": a spus Benedict XVI la masa comună luată împreună cu Părinţii Sinodali şi delegaţii fraterni. Momentul convivial, a subliniat Papa în cuvântul său, este "un semn că suntem pe cale către unitate şi mergem înainte cu inima: Domnul să ne ajute să mergem înainte şi în mod vizibil".

- Benedict al XVI-lea l-a numit pe card. Gaudencio B. Rosales, arhiepiscop emerit de Manila, trimis al său special la a X-a Adunare plenară a Federaţiei Conferinţelor Episcopale din Asia, programată în Vietnam de la 19 la 25 noiembrie 2012.

- Episcopul Petru Gherghel al diecezei de Iaşi a intervenit sâmbătă la Sinodul Episcopilor pentru noua evanghelizare, subliniind centralitatea lui Cristos, importanţa familiei creştine şi ecumenismul rugăciunii. Referindu-se la greutăţile rugăciunii între creştini, accentuate de măsurile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, delegatul Conferinţei Episcopilor din România a spus în aula sinodală că "nu încetăm să cerem de la Dumnezeu ca cel puţin rugăciunea Tatăl Nostru să-i unească pe fiii săi".

- Cunoaşterea ştiinţifică şi credinţa, vineri, în aula sinodală, la conferinţa prof. Werner Arber, premiul Nobel pentru medicină 1978, primul protestant la conducerea Academiei Pontificale de Ştiinţe. Discursul prof. Arber a subliniat că, în realitate, ştiinţa şi credinţa trebuie să se completeze una pe alta: "pînă acum ştiinţa nu a reuşit să găsească răspunsuri pertinente la toate întrebările omului, mai ales la cele care depăşesc sfera naturală, ceea ce pot face, întocmai, credinţele religioase.

- Filosoful şi teologul Robert Spaemann, prieten al papei Benedict XVI, este unul dintre cei care au primit joi, la deschiderea Anului Credinţei, mesajele Conciliului Vatican al II-lea către intelectuali. Intervievat de Radio Vatican, Spaemann a spus că Anul Credinţei se celebrează şi pentru a da o nouă forţă raţiunii. "Omul nu poate fi constrâns la o alternativă de compromis, de genul 'ori credinţa ori raţiunea', dar trebuie să caute unitatea celor două. Relativismul actual susţine că raţiunea nu are capacitatea de a vedea adevărul. Paradoxal, tocmai cei care au credinţă apără capacitatea raţiunii. Dacă întâlniţi pe cineva care afirmă cu tărie capacitatea raţiunii de a ajunge la adevăr în timpurile noastre, atunci fiţi sigur că este catolic. A nega existenţa lui Dumnezeu, înseamnă, în cele din urmă, a nega raţiunea".

- 14 fraţi franciscani, ucişi în secolul XVII pentru credinţa catolică, au fost beatificaţi sâmbătă în catedrala Sf. Vitus din Praga. Este vorba de fericitul Frederic Bachstein şi 13 însoţitori ai săi, toţi din Ordinul Fraţilor Minori, ucişi în conventul lor la 15 februarie 1611 din ură pentru credinţa catolică. La ritul sacru, Benedict XVI a fost reprezentat de card. Angelo Amato, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

- Acord între Sf. Scaun şi Guineea Ecuatorială privind raporturile dintre Stat şi Biserică, semnat sâmbătă în oraşul Mongomo. Cele 19 articole ale acordului şi Protocolul adiţional au fost aprobate "în domeniul independenţei şi autonomiei Bisericii şi a Statului, din dorinţa comună de colaborare". În mod specific, se recunoaşte personalitatea juridică a Bisericii şi a instituţiilor bisericeşti. Acordul se referă în acelaşi timp la căsătoria canonică, locurile de cult, instituţiile educative, asistenţa spirituală a credincioşilor catolici în spitale şi închisori.

- Consideraţii omiletice la Duminica a XXVIII-a din Timpul de peste an, B: Bogăţiile, cel mai mare obstacol pe calea vieţii.

- Duminică, 14 octombrie, în calendarul liturgic bizantin român, Duminica a 21-a după Rusalii - a Sf. Părinţi de la sinodul al VII-lea ecumenic de la Niceea în 787; Sfinţii Nazarie, Gervasie, Protasie şi Celsie, martiri; Sfântul Cosma Hagiopolitul, episcop, imnograf, anul 760 şi Sfânta cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei; în calendarul roman sau latin, Duminica a XXVIII-a de peste an şi Sfântul Calist I, papă, martir, aflat la catedra lui Petru între anii 217-222/223; este renumit pentru catacombele din Roma care îi poartă numele şi unde au fost înmormântaţi, între alţii Sfânta Cecilia, papii Ponţian, Anter, Fabian şi alţii; este unul dintre acei papi calomniaţi de contemporanii lor, căruia istoria i-a făcut dreptate, arătând că a fost un om înţelept, energic şi plin de bunătate.