În audienţă la Papa, Părinţii Conciliari: creştinismul este mereu nou; actualizarea exprimă vitalitatea continuă a tradiţiei

RV 12 oct 2012. Din Părinţii Conciliari, care acum 50 de ani au luat parte la lucrările Conciliului Vatican al II-lea, mai sunt în viaţă 69. O parte dintre ei au fost primiţi vineri în audienţă de Benedict XVI, împreună cu preşedinţii Conferinţelor Episcopale, patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I şi primatul Comuniunii Anglicane, arhiep. de Canterbury, Rowan Williams. În cuvântul său Papa a îndreptat atenţia spre actualitatea neschimbată a mesajului creştin care "nu trebuie să fie tras în jos" la ceea ce este pe placul opiniei publice.

Nu cuvintele fără timp ale Evangheliei trebuie să se adapteze la modele intelectuale, ci invers: este actualitatea în care trăieşte omul care trebuie să fie orientată de fiecare dată spre eternitatea lui Dumnezeu, exprimată în cuvintele lui Isus. Înconjurat de chipurile mai îmbătrânite, astăzi, ale celor care împreună cu el au luat parte la "timpul de har" al Conciliului Vatican al II-lea, Sfântul Părinte a adăugat o nouă piesă la mozaicul de reflecţii din ultimele zile despre Conciliu.

Papa s-a referit în mod special la un cuvânt controversat care, a observat, apărea deseori la lucrările conciliare: "aggiornamento", actualizare. Pentru unii, a spus Pontiful, a fost o expresie "nu întru totul fericită", pentru alţii, nu. Papa a îndreptat atenţia dincolo de această confruntare sterilă:
• "Sunt convins că intuiţia cuprinsă de Fericitul Ioan XXIII în acest cuvânt a fost şi continuă să fie exactă. Creştinismul nu trebuie să fie considerat ca 'ceva din trecut', nici nu trebuie să fie trăit cu privirea îndreptată mereu 'înapoi', pentru că Isus Cristos este acelaşi ieri, astăzi şi pentru totdeauna".

Dumnezeul cel veşnic, care a intrat în timp şi este prezent în orice timp, face creştinismul mereu nou:
• "Nu trebuie să-l vedem niciodată ca un pom pe deplin dezvoltat dintr-un grăunte de muştar evanghelic, care a crescut, a adus roadele sale, şi într-o bună zi a îmbătrânit şi a ajuns la apusul energiei sale vitate. Creştinismul este un pom care, pentru a spune astfel, este într-o 'auroră' perenă, este mereu tânăr".

În această optică, a vorbi de "aggiornamento" nu înseamnă a face o "ruptură cu tradiţia", ci a-i exprima " vitalitate continuă ":
• "Nu înseamnă a reduce credinţa, trăgând-o în jos la moda timpurilor, la măsura a ceea ce este pe plac, la ceea ce place opiniei publice, ci dimpotrivă: exact cum au făcut Părinţii Conciliari, trebuie să ducem acest 'astăzi' pe care-l trăim la măsura evenimentului creştin, trebuie să ducem acest 'astăzi' din timpul nostru în acel 'astăzi' al lui Dumnezeu".

Şi cei care, în timpul nostru, reuşesc să-l ducă pe Dumnezeu în acest "astăzi" al istoriei şi istoria, la eternitatea lui Dumnezeu, sunt sfinţii. În acest sens, Papa a încheiat discursul încurajând Bisericile locale să se întoarcă la "izvorul viu al Evangheliei", folosindu-se de timpul special abia început:
• "Anul Credinţei (…) ne sugerează modul cel mai bun de a ne aduce aminte şi de a comemora Conciliul: să ne concentrăm la centrul mesajului său, care de altfel nu este altul decât mesajul credinţei în Cristos, unicul Mântuitor al lumii, proclamat omului din timpul nostru. Şi astăzi, ceea ce este important şi esenţial, este să ducem mesajul de iubire al lui Dumnezeu la inima şi în viaţa fiecărui om şi femei, şi să-i ducem pe oamenii şi femeile din orice loc şi din orice timp la Dumnezeu".
(rv – A. De Carolis/AD)