Document al Sfântului Scaun pentru apropiata Conferinţă ONU de la Rio de Janeiro:
"adevărata dezvoltare porneşte de la respectarea omului, fără de care omenirea riscă
să devină pradă unei tehnici fără suflet"
RV 16 iun 2012."Dreptul la dezvoltare, mediu sănătos
şi bunăstare socială este strâns legat de demnitatea omului, altfel omenirea
ar deveni pradă unei tehnici fără etică". Este convingerea de fond
care stă la baza documentului elaborat de Sf. Scaun pentru a treia sesiune de lucrări
(13-15 iunie) a Comitetului pregătitor al Conferinţei ONU "Rio+20", dedicată dezvoltării
demne de susţinut, între 20-22 iunie 2012.
Edificiul se bazează
pe trei piloni înalţi, pentru valorile lor ideale, dar totodată vulnerabili,
din cauza nisipurilor mişcătoare ale subdezvoltării şi degradării mediului.
Cei trei piloni – se citeşte în aşa numita "Paper Position" a Sf. Scaun – sunt "creşterea
economică, protecţia mediului şi promovarea bunăstării sociale". Este vorba de valori
care au făcut istoria conceptului de "dezvoltare posibil de susţinut" şi i-au deschis
un spaţiu de neînlocuit în conştiinţa civilă mondială, graţie summit-urilor internaţionale,
printre care şi cel de acum 20 de ani, de la Rio de Janeiro, în Brazilia.
Cu
toate acestea, apropiindu-se noua Conferinţă de la Rio, Sf. Scaun intenţionează
să sublinieze punctul de vedere de la care trebuie să pornească orice reflecţie:
pe primul loc, susţine documentul vatican, trebuie să stea omul, căci fără el în centru
nu se poate vorbi de o adevărată dezvoltare demnă de susţinut. "Nu se poate lăsa procesul
de dezvoltare numai în seama tehnicii, pentru că în acest fel ar rămâne fără repere
etice". Mai departe: "e adevărat că tehnica imprimă globalizării un ritm deosebit
de accelerat, dar trebuie afirmat primatul fiinţei umane asupra tehnicii, fără de
care se riscă o rătăcire existenţială şi duce la pierderea sensului vieţii".
Aşadar,
continuă documentul, "o asemenea conştientizare trebuie să determine
Statele să gândească viitorul apropiat şi mediu al planetei",
pentru ca Rio+20 să contribuie la "redefinirea unui model de dezvoltare cu atât mai
semnificativ cu cât dezbaterea din cadrul Conferinţei va ţine cont de anumite principii.
Printre primele principii enumerate de Sf. Scaun figurează "accesul la bunurile primare",
precum "hrana, educaţia, siguranţa, pacea şi sănătatea". În acest din urmă caz, se
specifică în document, "trebuie spus că dreptul la sănătate provine din dreptul la
viaţă: avortul şi contracepţia sunt mijloace care se opun în mod grav vieţii şi nu
pot fi considerate o chestiune de sănătate". Mai departe, se subliniază "solidaritatea
de dimensiuni universale, capabilă să recunoască unitatea familiei umane"; "salvgardarea
creaţiei" de care depinde "solidaritate dintre generaţii", care cere "să se ţină cont
de abilitatea generaţiilor viitoare de a depăşi greutăţile dezvoltării"; tot la fel,
"justiţia socială" şi "destinaţia universală nu numai a bunurilor dar şi a roadelor
activităţii umane".
În partea finală a documentului se menţionează
principiul de subsidiaritate ca pârghie de consolidare a unei guvernări
internaţionale a dezvoltării durabile. De asemenea, rolul familiei, considerată
"ultima linie de apărare a principiului de subsidiaritate împotriva totalitarismelor";
dezvoltarea sustenabilă ca parte din dezvoltarea umană integrală – pentru că, se afirmă
în document, "orice decizie economică are o consecinţă cu caracter moral" – şi, în
fine, aşa zisa economie "verde". Aceasta din urmă constituie pentru Sf. Scaun "un
domeniu de interes" care, totuşi, întâmpină greutăţi în a găsi o definire clară, deşi
are potenţialul de a "aduce o importantă contribuţie la cauza păcii şi solidarităţii
internaţionale". Este important, încheie documentul vatican, ca economia "verde" să
fie aplicată pe criterii inclusive, îndreptând-o clar către promovarea binelui comun
şi eradicarea locală a sărăciei", dar evitând totodată ca acest tip de economie demnă
de susţinut "să dea loc la noi forme de condiţionări ale comerţului şi asistenţei
internaţionale, devenind, practic, o nouă formă, ascunsă, de "protecţionism verde".