Corpus Domini: Benedict al XVI-lea şi solemnitatea "Trupul şi Sângele Domnului" la
Roma
(RV - 6 iunie 2011) Joi, 7 iunie, în Vatican se sărbătoreşte solemnitatea
Trupul şi Sângele Domnului, care în Italia şi în alte ţări este transferată pentru
duminică 10 iunie. Benedict al XVI, prezidează Sfânta Liturghie începând
de la ora 19 la altarul din faţa bazilicii Sfântul Ioan din Lateran, catedrala
Romei. Celebrarea este urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament până la
bazilica papală Santa Maria Maggiore. Miercurea aceasta, la terminarea audienţei generale,
Papa invitase “credincioşii din Roma şi pelerinii să se unească la acest act de
profundă credinţă faţă de Euharistie, care constituie comoara cea mai de preţ a Bisericii
şi a umanităţii".
Amintim că sărbătoarea „Trupul Domnului” numită de tradiţie
şi “Joia Verde”, a fost instituită de papa Urban al IV-lea în 1264, în urma minunii
de la Bolsena: era în anul 1263 când un preot originar din Boemia, în pelerinaj spre
Roma, s-a oprit să celebreze Liturghia în acest orăşel din regiunea Laţiu, la nord
de Roma. Cuprins de dubii relativ la prezenţa reală a lui Isus în Euharistie a cerut
un semn: dintr-odată câteva picături de sânge au început să curgă din Hostia consacrată
pe pânza de in numită corporal întrucât pe ea se aşează pâinea devenită în
chip sacramental Corpul, Trupul Domnului. Acel corporal se păstrează
astăzi în Domul din Orvieto. Dar să parcurgem doar câteva dintre
învăţămintele lui Benedict al XVI-lea despre Euharistie.
Euharistia
- explică papa Benedict - ne face să înţelegem că credinţa creştină nu este o idee
sau o simplă morală, ci un fapt, o întâlnire cu Dumnezeul cel Viu. Un „realism nemaiauzit”.
Isus spune: „dacă nu mâncaţi carnea Fiului omului şi nu beţi sângele lui, nu veţi
avea în voi viaţa”. Până şi ucenicii să protestează, murmură, şi mulţi se îndepărtează
se duc de la el din cauza acestui „limbaj greu” de înţeles. • „Isus ar fi putut
să cedeze şi să folosească unele cuvinte care să-i liniştească: ’Prietenii mei, ar
fi putut spune, nu vă preocupaţi! Am vorbit despre carne, dar este vorba doar de un
simbol. Ceea ce înţeleg este doar o profundă comuniune de sentimente’. Dar nu, Isus
nu a făcut recurs la asemenea diluări sau îndulciri. A menţinut fermă propria afirmaţie,
tot realismul ei, chiar în faţa defecţiunii multora dintre ucenici” (Omilia din
29 mai 2005 la Bari la terminarea Congresului euharistic naţional).
Şi
ce înseamnă a mânca această pâine? • „A mânca această pâine este a se împărtăşi,
a intra în comuniune cu persoana Domnului viu. Această comuniune, acest act de ’a
mânca’, este în mod real o întâlnire dintre două persoane, este un a se lăsa pătruns
de viaţa Aceluia care este Domnul, a Aceluia care este Creatorul şi Răscumpărătorul
meu. Scop al acestei comuniuni este asimilarea vieţii mele în a sa, transformarea
mea şi conformarea mea cu Acela care este Iubire vie (Omilia din 26 mai 2005 în
bazilica Sfântul Ioan din Lateran de solemnitatea Trupul şi Sângele Domnului). „Avem
nevoie de un Dumnezeu aproape de noi - afirmă Papa - de un Dumnezeu care se dă în
mâinile noastre şi care ne iubeşte. În Euharistie Cristos este realmente prezent în
mijlocul nostru…ne atrage pentru a ne face ai săi, pentru a ne asimila în sine…să
ieşim din noi pentru a face din noi toţi una cu El”.
Consecinţa este clară: • „Nu putem comunica cu Domnul, dacă nu comunicăm între noi. Dacă vrem să
ne prezentăm Lui, trebuie şi că ne mişcăm pentru a ne întâmpina unii pe alţii. Pentru
aceasta e nevoie să învăţăm marea lecţie a iertării: a nu lăsa să lucreze în noi molia
ranchiunei, dar să deschidem inima spre mărinimia ascultării celuilalt (Omilia
din 29 mai 2005). Euharistia ne face să fim în mod misterios dar real prezenţi
la moartea şi învierea lui Isus. Cristos - explică Benedict al XVI-lea - transformă
violenţa în iubire şi moartea în viaţă: „acesta este actul central de transformare
care singur este în măsură să reînnoiască lumea…toata celelalte schimbări rămân superficiale
şi nu salvează”.
De aceea trebuie să-l purtăm pe Cristos pe străzile
lumii. Iată semnificaţia procesiunii: • „Purtând Euharistia pe străzi şi
în pieţe, vrem să introducem Pâinea coborâtă din cer în cotidianul vieţii noastre;
vrem ca Isus să păşească unde păşim noi, să trăiască unde trăim noi. Lumea noastră,
existenţele noastre trebuie să devină templul său. Comunitatea creştină în această
zi de sărbătoare proclamă că Euharistia este totul pentru ea, este însăşi viaţa sa,
izvorul iubirii care învinge moartea. Din comuniunea cu Cristos Euharistie izvorăşte
caritatea care transformă existenţa noastră şi susţine drumul nostru al tuturor spre
patria cerească”(Angelus din 18 iunie 2006). „Într-o lume în care
există atâta zgomot, atâta rătăcire - afirmă Papa - e nevoie de adoraţia silenţioasă
a lui Isus ascuns în Ostie”. Dar ce înseamnă „a adora”? • „A adora este a spune:
’Isuse, eu sunt al tău şi te urmez în viaţa mea, nu aş vrea să pierd niciodată această
prietenie, această comuniune cu tine’. Aş putea spune şi că adoraţia în esenţa sa
este o îmbrăţişare cu Isus, în care îi spun: Eu sunt al tău şi te rog fii şi tu mereu
cu mine” (Întâlnire la San Pietro cu copiii de Prima Împărtăşanie la 15 octombrie
2005).