Excluderea lui Dumnezeu din societate constituie inima crizei care răneşte Europa: a afirmat Papa primind în audienţă episcopii italieni

(RV - 24 mai 2012) Miezul crizei. spirituale şi morale, care răneşte Europa trece prin excluderea lui Dumnezeu, "marele necunoscut" din timpul nostru. A spus joi dimineaţă în cadrul audienţei acordate episcopilor italieni reuniţi în aceste zile în Vatican pentru adunarea plenară. Sarcina Bisericii, a explicat Benedict al XVI-lea, este "de a introduce oamenii, bărbaţii şi femeile, din timpul nostru în relaţia cu Dumnezeu, garantul fericirii noastre".

Este excluderea lui Dumnezeu, secularizarea, inima crizei care răneşte Europa. În special în societăţile de străveche tradiţie creştină - constată Papa - omul pretinde astăzi că are identitatea împlinită pur şi simplu în sine însuşi, îl exclude pe Dumnezeu din orizontul lui, îi este indiferent sau îl exilează în domeniul subiectiv reducându-l la un fapt privat, intim, marginalizat din conştiinţa publică.
• Patrimoniul spiritual şi moral în care Occidentul îşi are înfipte rădăcinile şi care constituie limfa sa vitală, astăzi nu mai este înţeles în valoarea sa profundă, până la punctul că nu mai surprinde aspectul adevărului. Chiar şi un teren fertil, riscă astfel să devină deşert inospitalier şi sămânţa bună de a fi sufocată, călcată în picioare şi pierdută.

Diminuarea practicii religioase, în participarea la Euharistie şi la Mărturisirea sacramentală şi pierderea simţului de apartenenţă bisericească în rândului celor botezaţi sunt doar câteva dintre semnele acestei pierderi de orientare a societăţii occidentale, în care, totuşi, nu este absentă dorinţa lui Dumnezeu.
• Nu încetează să reapară, uneori, într-un mod confuz, o singulară şi crescândă cerere de spiritualitate şi de supranatural, semnul unei nelinişti ce sălăşluieşte în inima omului care nu se deschide la orizontul transcendent al lui Dumnezeu.

De aici, apelul făcut de Benedict al XVI-lea către episcopii italieni la un reînnoit impuls care să ţintească spre inima credinţei creştine şi a vieţii:
• Într-un timp în care Dumnezeu a devenit pentru mulţi marele Necunoscut iar Isus doar un mare personaj din trecut, nu va exista vreo relansare a acţiunii misionare fără reînnoirea calităţii credinţei şi rugăciunii noastre; nu vom fi în măsură să oferim răspunsuri adecvate fără o primire a darului harului; nu vom şti să cucerim oamenii la Evanghelie decât întorcându-ne noi înşine cei dintâi la o profundă trăire a lui Dumnezeu.

Prima condiţie pentru a vorbi despre Dumnezeu, - a spus Sfântul Părinte episcopilor italieni - este să vorbească cu Dumnezeu, să devină din ce în ce mai mult oameni ai lui Dumnezeu, alimentaţi de o intensă viaţă de rugăciune şi plăsmuiţi de harul său. E nevoie a se lăsa găsiţi şi prinşi de Dumnezeu, pentru a ajuta fiecare persoană să fie atinsă de Adevăr.
• Din relaţia cu El, se naşte comuniunea noastră şi este generată comunitatea bisericească, care cuprinde toate timpurile şi toate locurile pentru a constitui singurul popor al lui Dumnezeu.

Misiunea Bisericii este de-l a reconduce pe omul de azi, de multe ori distrat, la o întâlnire reînnoită cu Isus Cristos, calea, adevărul şi viaţa. Acesta este scopul Anului Credinţei care - a amintit Pontiful - va începe pe 11 octombrie în acest an: va fi o oportunitate de a conduce oamenii, bărbaţi şi femei, din timpul nostru la a înţelege că "a face voia lui Dumnezeu nu este o limitare a libertăţii, ci a fi cu adevărat liberi.
• Dumnezeu este garantul, nu concurentul, fericirii noastre, şi unde intră Evanghelia - şi prin aceasta prietenia lui Cristos - omul experimentează obiectul unei iubiri care purifică, încălzeşte şi reînnoieşte, şi ne face capabili de a iubi şi de a sluji omenirea cu iubirea divină.

Episcopilor italieni, Benedict al XVI-lea le-a încredinţat sarcina de a forma persoane mature în credinţă, al căror punct de referinţă în viaţa este Isus Cristos. În acest drum de formare Papa a indicat importanţa Catehismului Bisericii Catolice, la douăzeci de ani de la data publicării. Amintind a 50-a aniversare de la începutul Conciliului Vatican II, Papa i-a subliniat scopul, mereu actual: transmiterea pură şi întreagă a credinţei, într-un mod nou şi în continuitate cu tradiţia milenară a Bisericii.
• Cu o astfel de cheie de interpretare şi de aplicare, în optica , desigur, nu a unei hermeneutici inacceptabile de discontinuitate şi ruptură, dar a unei hermeneutici a continuităţii şi a reformei, a asculta Conciliul şi a ne însuşi indicaţiile cu autoritatea lor, constituie strada pentru a identifica modalitatea cu care Biserica poate oferi un răspuns semnificativ la marile transformări sociale şi culturale ale timpului nostru, care au consecinţe vizibile asupra dimensiunii religioase.

Benedict al XVI-lea l-a salutat pe preşedintele episcopilor italieni, cardinalul Angelo Bagnasco, manifestându-şi satisfacţia pentru reconfirmarea la conducerea Conferinţei Episcopale Italiene. Acesta din urmă a mulţumit Succesorului lui Petru pentru solicitudinea manifestată în vizitele sale pastorale în Italia: ultima în dieceza de Arezzo, Cortona, Sansepolcro, şi apropiata vizită la Milano pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci