Excluderea lui Dumnezeu din societate constituie inima crizei care răneşte Europa:
a afirmat Papa primind în audienţă episcopii italieni
(RV - 24 mai 2012) Miezul crizei. spirituale şi morale, care răneşte Europa
trece prin excluderea lui Dumnezeu, "marele necunoscut" din timpul nostru. A spus
joi dimineaţă în cadrul audienţei acordate episcopilor italieni reuniţi în aceste
zile în Vatican pentru adunarea plenară. Sarcina Bisericii, a explicat Benedict al
XVI-lea, este "de a introduce oamenii, bărbaţii şi femeile, din timpul nostru în relaţia
cu Dumnezeu, garantul fericirii noastre".
Este excluderea lui Dumnezeu, secularizarea,
inima crizei care răneşte Europa. În special în societăţile de străveche tradiţie
creştină - constată Papa - omul pretinde astăzi că are identitatea împlinită pur şi
simplu în sine însuşi, îl exclude pe Dumnezeu din orizontul lui, îi este indiferent
sau îl exilează în domeniul subiectiv reducându-l la un fapt privat, intim, marginalizat
din conştiinţa publică. • Patrimoniul spiritual şi moral în
care Occidentul îşi are înfipte rădăcinile şi care constituie
limfa sa vitală, astăzi nu mai este înţeles în valoarea
sa profundă, până la punctul că nu mai surprinde aspectul adevărului.
Chiar şi un teren fertil, riscă astfel să devină deşert inospitalier
şi sămânţa bună de a fi sufocată, călcată în picioare şi pierdută.
Diminuarea
practicii religioase, în participarea la Euharistie şi la Mărturisirea sacramentală
şi pierderea simţului de apartenenţă bisericească în rândului celor botezaţi sunt
doar câteva dintre semnele acestei pierderi de orientare a societăţii occidentale,
în care, totuşi, nu este absentă dorinţa lui Dumnezeu. • Nu încetează
să reapară, uneori, într-un mod confuz, o singulară şi
crescândă cerere de spiritualitate şi de supranatural, semnul
unei nelinişti ce sălăşluieşte în inima omului care nu
se deschide la orizontul transcendent al lui Dumnezeu.
De aici, apelul
făcut de Benedict al XVI-lea către episcopii italieni la un reînnoit impuls care să
ţintească spre inima credinţei creştine şi a vieţii: • Într-un timp în care
Dumnezeu a devenit pentru mulţi marele Necunoscut iar Isus doar un mare personaj
din trecut, nu va exista vreo relansare a acţiunii misionare
fără reînnoirea calităţii credinţei şi rugăciunii noastre; nu vom fi
în măsură să oferim răspunsuri adecvate fără o primire a darului
harului; nu vom şti să cucerim oamenii la Evanghelie decât întorcându-ne
noi înşine cei dintâi la o profundă trăire a lui Dumnezeu.
Prima
condiţie pentru a vorbi despre Dumnezeu, - a spus Sfântul Părinte episcopilor italieni
- este să vorbească cu Dumnezeu, să devină din ce în ce mai mult oameni ai lui Dumnezeu,
alimentaţi de o intensă viaţă de rugăciune şi plăsmuiţi de harul său. E nevoie a se
lăsa găsiţi şi prinşi de Dumnezeu, pentru a ajuta fiecare persoană să fie atinsă de
Adevăr. • Din relaţia cu El, se naşte comuniunea noastră şi este
generată comunitatea bisericească, care cuprinde toate timpurile
şi toate locurile pentru a constitui singurul popor al lui Dumnezeu.
Misiunea
Bisericii este de-l a reconduce pe omul de azi, de multe ori distrat, la o întâlnire
reînnoită cu Isus Cristos, calea, adevărul şi viaţa. Acesta este scopul Anului Credinţei
care - a amintit Pontiful - va începe pe 11 octombrie în acest an: va fi o oportunitate
de a conduce oamenii, bărbaţi şi femei, din timpul nostru la a înţelege că "a face
voia lui Dumnezeu nu este o limitare a libertăţii, ci a fi cu adevărat liberi. •
Dumnezeu este garantul, nu concurentul, fericirii noastre, şi unde
intră Evanghelia - şi prin aceasta prietenia lui Cristos
- omul experimentează obiectul unei iubiri care purifică,
încălzeşteşireînnoieşte, şi ne
face capabili de a iubi şi de a sluji omenirea cu iubirea divină.
Episcopilor
italieni, Benedict al XVI-lea le-a încredinţat sarcina de a forma persoane mature
în credinţă, al căror punct de referinţă în viaţa este Isus Cristos. În acest drum
de formare Papa a indicat importanţa Catehismului Bisericii Catolice, la douăzeci
de ani de la data publicării. Amintind a 50-a aniversare de la începutul Conciliului
Vatican II, Papa i-a subliniat scopul, mereu actual: transmiterea pură şi întreagă
a credinţei, într-un mod nou şi în continuitate cu tradiţia milenară a Bisericii. •
Cu o astfel de cheie de interpretare şi de aplicare, în optica , desigur,
nu a unei hermeneutici inacceptabile de discontinuitate şi ruptură, dar a
unei hermeneutici a continuităţii şi a reformei, a asculta Conciliul
şi a ne însuşi indicaţiile cu autoritatea lor, constituie strada pentru a identifica
modalitatea cu care Biserica poate oferi un răspuns semnificativ la
marile transformări sociale şi culturale ale timpului nostru, care au consecinţe
vizibile asupra dimensiunii religioase.
Benedict al XVI-lea l-a salutat
pe preşedintele episcopilor italieni, cardinalul Angelo Bagnasco, manifestându-şi
satisfacţia pentru reconfirmarea la conducerea Conferinţei Episcopale Italiene. Acesta
din urmă a mulţumit Succesorului lui Petru pentru solicitudinea manifestată în vizitele
sale pastorale în Italia: ultima în dieceza de Arezzo, Cortona, Sansepolcro, şi apropiata
vizită la Milano pentru Întâlnirea Mondială a Familiilor.