Discursul Papei la sanctuarul franciscan La Verna: pentru a fi cu adevărat creştini,
este nevoie de a se conforma lui Isus
(RV - 14 mai 2012) Din cauza vremii nefavorabile, Benedict al XVI-lea nu a putut
merge duminică dupa-amiază, la sanctuarul franciscan din
La Verna, unde Sfântul Francisc a primit stigmatele. Cu toate acestea, a fost
publicat discursul pe care Papa urma să-l pronunţe cu acea ocazie. Este vorba de o
intervenţie axată în întregime pe misterul Crucii şi pe conformarea noastră cu Hristos,
ce trebuie să conducă la o transformare profundă a propriei fiinţe.
Crucea
lui Cristos "rezumă suferinţele lumii, dar este mai presus de toate un semn tangibil
de iubire, măsură a bunătăţii lui Dumnezeu faţă de om". Este ceea ce afirmă Papa în
discursul său pe care îl pregătise pentru vizita la sanctuarul franciscan din La Verna.
Prin urmare, se concentrează asupra experienţei extraordinare a Sărăcuţului din Assisi,
care a unit „contemplarea Răstignitului cu caritatea faţă de cei mai din urmă ai
societăţii". Şi observă că însăşi "contemplarea Răstignitului este lucrare a minţii,
dar nu reuşeşte să planeze spre înălţimi fără sprijinul, fără forţa iubirii".
Pentru
a fi eficientă, adaugă Pontiful, amintind de Sfântul Bonaventura din Bagnoregio, "rugăciunea
noastră are nevoie de lacrimi, adică de implicarea interioară, de dragostea noastră
care răspunde la iubirea lui Dumnezeu". La fel de necesară, adaugă, este smerenia,
"poarta oricărei virtuţi". În fapt nu "cu orgoliul intelectual al cercetării închise
în ea însăşi - avertizează Papa - se poate ajunge la Dumnezeu, ci prin umilinţă".
Contemplarea
Răstignitului, prin urmare, "are un efect extraordinar, pentru că ne face să trecem
de la ordinea lucrurilor gândite, la experienţa trăită". Şi aceasta este tocmai experienţa
pe care Sfântul Francisc a făcut-o la La Verna. O experienţă, subliniază Papa, care
ne spune şi nouă că "nu este suficient a se declara creştini, şi nici chiar a căuta
să săvârşeşti fapte bune". „Este nevoie - reafirmă - a se conforma lui Isus, printr-o
angajare de transformare lentă, progresivă a propriei fiinţe, după chipul Domnului,
pentru ca, prin harul divin, fiecare membru al Trupului său care este Biserica, să
arate asemănarea necesară cu Capul, Cristos Domnul.
Şi chiar "în acest drum”,
continuă Papa, se pleacă de la "cunoaşterea de sine, de la umilinţa de a privi sincer
înlăuntrul propriu". Papa, prin urmare, nu omite să îndemne pelerinii care urcă la
sanctuarul din La Verna „să poarte iubirea lui Cristos”. Iar familiei franciscane
îi reaminteşte faptul că "viaţa consacrată are sarcina specifică de a da mărturie,
prin cuvânt şi exemplul unei vieţi după sfaturile evanghelice, despre fascinanta istorie
de iubire dintre Dumnezeu şi umanitate, care traversează istoria".