Simpozion despre gândirea creştină a card. Jean Daniélou şi contribuţia sa la Conciliul Vatican al II-lea

RV 12 mai 2012. "Ferestre deschise către mister. Gândirea lui Jean Daniélou", este tema unui simpozion organizat de Fraternitatea Sfântul Carol Borromeu împreună cu Universitatea Sfânta Cruce, încheiat pe 9 mai la Roma, informează agenţia SIR.

Preot iezuit, teolog, episcop şi cardinal, Daniélou (14 mai 1905 – 20 mai 1974) a avut o impresionantă serie de opere teologice, oferind o contribuţie decisivă şi la două documente conciliare: constituţia dogmatică "Dei Verbum" şi constituţia pastorală "Gaudium et Spes". Întâlnirea de studiu de la Roma despre Daniélou a avut loc în contextul dezbaterilor prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la deschiderea Conciliului Ecumenic Vatican al II-lea.

"A fost profetic în a denunţa dramele post-conciliare – a afirmat mons. Massimo Camisasca, superiorul general al Fraternităţii, la deschiderea lucrărilor – şi în a prevedea criza Bisericii pe continentul european". "Persoanele care l-au cunoscut", a adăugat mons. Camisasca, dau o mărturie unanimă despre simplitatea, umilinţa şi iubirea sa arzătoare pentru Cristos".

"Axul principal al gândirii şi metodei sale teologice ar putea fi ilustrat cel mai bine prin motto-ul său episcopal: 'Fluvium acquae vita', viaţa ca un fluviu care aminteşte de izvor, care este Dumnezeu Tatăl, de la care provin toate", a spus Giulio Maspero, profesor de teologie la Universitatea Pontificală Sf. Cruce, în reflecţia sa despre "Trinitatea şi existenţa, o metodă teologică învăţată de la Sfinţii Părinţi ai Bisericii".

În ediţia de miercuri, 9 mai 2012, cotidianul L'Osservatore Romano a publicat o parte dintr-o conferinţă prezentată la simpozion, intitluată "Daniélou şi mistica". Teologul francez, se afirmă în articol, a susţinut că adeziunea la adevăr şi experienţele interioare sunt inseparabile. "Mistica", afirma Danielou, este setea din inima fiecărui om de a avea o anumită uniune cu Absolutul. Dar ea nu se poate separa de adevăr: dacă această mistică nu este întâlnirea cu Dumnezeul cel viu, aşa cum s-a revelat în Isus Cristos, dacă ea nu este aspectul interior a ceea ce are drept conţinut obiectiv pe Cristos, ştim bine că această mistică se poate pierde (…). Este necesar a uni adeziunea intelectuală la adevăr şi, în acelaşi timp, experienţa interioară a vieţii, căci sunt inseparabile".

Aici, serviciul audio: