Persoana umană, scopul primar al cercetărilor ştiinţifice. Întâlnirea mondială a familiilor a trezit deja un vast interes în societatea civilă: comentariul card. Angelo Scola după vizita Papei la Universitatea Catolică "Sacro Cuore" din Roma

RV 04 mai 2012. „Fără iubire, chiar şi ştiinţa îşi pierde nobleţea. Doar iubirea garantează trăsătura umană a cercetării ştiinţifice. Orice tratament medical trebuie să fie călăuzit mai presus de toate de iubire".

În cadrul vizitei pastorale pe care a efectuat-o joi la Roma, la Facultatea de Medicină şi Chirurgie a Universităţii "Sacro Cuore" (Preasfânta Inimă), Benedict al XVI-lea a dat spaţiu unei ample reflecţii despre sensul cercetărilor medicale în contextul actual.

În piaţa internă a spitalului, unde a fost primit cu căldură de autorităţi, profesori universitari, personal sanitar şi pacienţi, Sfântul Părinte evidenţiat că tehnologia a transformat viziunea despre lume dar deseori nu lipsesc aspecte secundare alarmante”. Aproape „orbit de eficienţa tehnicii”, omul timpului nostru, a adăugat Papa, uită de orizontul fundamental al căutării sensului şi de dimensiunea transcendentă. Astfel, gândirea devine slabă şi înaintează sărăcirea etică ce înceţoşează referirile normative de valoare”.
• “O mentalitate bazată pe tehno-practică generează un dezechilibru riscant între ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic şi ceea ce este bun din punct de vedere moral, cu consecinţe imprevizibile”.

“Ştiinţa şi credinţa", a spus mai departe, Benedict XVI, au o "reciprocitate rodnică" şi, pentru înţelegerea realităţii, trebuie să ceară ajutor una de la cealaltă.

Pentru un comentariu despre cuvintele Papei la vizita făcută la Policlinica Gemelli, trimisul special Radio Vatican a cerut o reflecţie card. Angelo Scola, arhiepiscop de Milano şi preşedinte al Institutului Toniolo, din care face parte şi Facultatea de Medicină şi Chirurghie din Roma:
• "Papa a vrut să încadreze în viziunea religiei creştine (...) capacitatea evidentă a raţiunii şi credinţei de a colabora una cu cealaltă, prin urmare, importanţa respectului faţă de respectivele autonomii, pe care credinţa îl are şi din punct de vedere ştiinţific, mai ales când cercetarea ştiinţifică este aplicată la îngrijirea celui bolnav, la toate fazele delicate din viaţa unui om".

Scopul pe care cercetarea ştiinţifică trebuie să-l aibă în vedere întotdeauna este omul, a amintit Sf. Părinte.
• "Papa a vorbit pe bună dreptate de un umanism transcendent, care trebuie să aibă ca punct de referinţă, ca misiune şi scop, valorizarea deplină a omului. Citându-l pe Sf. Toma, Papa a spus că omul are în inima sa dorinţa de adevăr ca dorinţă primară, alături de dorinţa de a trăi întotdeauna, după o viaţă care să dureze şi dincolo de moarte. Acesta este umanismul transcendent la care s-a referit Benedict XVI".

La Milano vă pregătiţi să-l primiţi pe Sfântul Părinte la Întâlnirea Mondială a Familiilor (30 mai – 3 iunie) pe tema raportului dintre familie, muncă şi odihnă.
• "E adevărat, şi suntem foarte bucuroşi. Am observat două lucruri care mă impresionează în mod deosebit. Pe de o parte, o mare disponibilitate din partea întregii dieceze, a diecezelor din regiune şi, desigur, a Consiliului Pontifical al Familiei. (...) În al doilea rând, Întâlnirea religioasă a familiilor începe să aibă un impact foarte mare şi la nivel civil. În acest moment de zbucium şi transformări foarte grele care se răsfrâng asupra familiilor, faptul de a-i fi chemat pe toţi să considere familia în sensul ei deplin, fondată pe căsătoria dintre bărbat şi femeie, deschisă vieţii, în conexiune cu problema muncii şi odihnei, a atins o tastă vitală, a interceptat o preocupare urgentă. Răspunsul dat pînă acum de mass-media, atât la nivel naţional cât şi internaţional, ne îndreptăţeşte să spunem că familia este reaşezată în acest moment în centrul atenţiei ca resursă formidabilă nu doar pentru Biserică dar şi pentru întreaga societate civilă".