Papa în vizită la Policlinica Universitară „Agostino Gemelli”, din Roma: fără iubire, ştiinţa îşi pierde nobleţea

(RV – 3 mai 2012) Joi dimineaţă, Episcopul Romei a fost în vizită la Policlinica Universitară “Agostino Gemelli”, din Roma, cu ocazia celebrării a 50 de ani de la fondarea Facultăţii de Medicină şi Chirurgie a Universităţii Catolice "Sacro Cuore" ("Preasfânta Inimă") din Roma.
În discursul adresat comunităţii academice, personalului sanitar şi pacienţilor, Benedict al XVI-lea a evidenţiat încă o dată că „ştiinţa şi credinţa au o reciprocitate rodnică”. Îndreptându-şi gândul către părintele Agostino Gemelli, medic şi fondator al Facultăţii de Medicină şi Chirurgie, ce-i poartă numele, Sfântul Părinte a pus în evidenţă atenţia acestuia faţă de persoana umană, în special în condiţia sa de fragilitate”. Papa, care a vizitat Policlinica Universitară „Gemelli” pentru a cincea oară, a fost întâmpinat, printre alţii, de cardinalul Angelo Scola, preşedinte al Institutului Toniolo.

Mai multe amănunte, în serviciul realizat de Alessandro Gisotti, de la redacţia în limba italiană:
Benedict al XVI-lea a exprimat o însufleţită reflecţie asupra sensului cercetării ştiinţifice şi a medicinii. În piaţa internă a spitalului, plină de lume: autorităţi, profesori universitari, personal sanitar şi pacienţi, Papa a explicat că, înainte de toate, orice cercetare, orice tratament medical trebuie să fie ghidate de iubire.

• „Fără iubire, chiar şi ştiinţa îşi pierde nobleţea. Doar iubirea garantează umanitatea cercetării”.

În discursul său, Episcopul Romei a evidenţiat că tehnologiile inovative au transformat viziunea lumii dar „deseori nu sunt lipsite de alarmante aspecte secundare”. Omul timpului nostru, a adăugat, „trăieşte deseori condiţionat de reducţionism şi relativism”. Aproape „orbit de eficienţa tehnicii”, a notat, „se uită orizontul fundamental al căutării de sens”, „dimensiunea transcendentă”. Astfel, „gândirea devine slabă şi câştigă de asemenea teren o sărăcire etică, care înceţoşează referirile normative de valoare”.

• “O mentalitate bazată pe tehno-practică generează un dezechilibru riscant între ceea ce este posibil din punct de vedere tehnic şi ceea ce este bun din punct de vedere moral, cu consecinţe imprevizibile”.

Iată aşadar, a explicat Benedict al XVI-lea, că trebuie redescoperite valoarea şi dinamismul transcendenţei, acel “quaerere Deum”, căutarea de Dumnezeu.

• “Ştiinţa şi credinţa au o reciprocitate rodnică, aproape o complementară exigenţă privind înţelegerea realităţii. Dar, în mod paradoxal, tocmai cultura pozitivistă, excluzând întrebarea legată de Dumnezeu din dezbaterea ştiinţifică, determină un declin al gândirii şi o slăbire a capacităţii de înţelegere a realităţii”.

Tocmai parcurgând „calea credinţei”, a explicat Benedict al XVI-lea, omul este pus în condiţia de a „întrevedea în aceleaşi realităţi de suferinţă şi de moarte”, o „posibilitate autentică de bine şi de viaţă”:

• “Îngrijirea celor care suferă devine astfel întâlnire cotidiană cu chipul lui Cristos şi oferirea inteligenţei şi a inimii devin semn al îndurării lui Dumnezeu şi al victoriei sale asupra morţii”.

Aşadar, trăită în integritatea sa, cercetarea “este iluminată de ştiinţă şi credinţă, şi din aceste două “aripi” îşi trage ardoarea şi avântul, fără a pierde niciodată justa umilinţă, sensul propriilor limite. Astfel, „căutarea de Dumnezeu devine rodnică pentru inteligenţă, ferment de cultură, promotoarea unui adevărat umanism”, a explicat Succesorul lui Petru.

În acest înţeles, a spus, se înserează „misiunea de neînlocuit a Universităţii Catolice”, ce devine
• “…locul în care procesul de îngrijire nu este o meserie ci o misiune; unde caritatea Bunului Samaritean este şcoala de bază şi chipul omului suferind este Chipul însăşi al lui Cristos”.

Papa a amintit despre legătura specială dintre Universitatea Catolică şi Sediul lui Petru şi a subliniat că „o Facultate catolică de Medicină este locul unde umanismul transcendent nu este un slogan retoric, ci regula trăită a unei abnegaţii zilnice”. De aceea, a spus, a fost instituit un nou Centru al Ateneului pentru Viaţă.
Sfântul Părinte a amintit, încă o dată, principiul profesional şi uman al medicului sacerdot Agostino Gemelli şi anume „punerea întotdeauna în centrul atenţiei a persoanei umane în fragilitatea şi măreţia sa”.
Benedict al XVI-lea şi-a încheiat discursul cu un gând special către pacienţii spitalului, pe ale căror chipuri – a spus Papa – „se reflectă chipul suferind al lui Cristos”.

Aici, serviciul audio: