Raport asupra credinţei: creşte numărul ateilor, dar lumea nu întoarce spatele lui
Dumnezeu
(RV - 20 aprile 2012) Scade numărul celor care se declară credincioşi,
dar lumea nu întoarce spatele lui Dumnezeu: este ceea ce reiese dintr-un studiu
efectuat de Universitatea din Chicago, care a cules date privind religiozitatea în
30 de ţări. Cercetarea se concentrează pe creşterea numărului celor care se declară
atei, în special în Occident, dar în acelaşi timp Occident, dar în acelaşi timp, dezvăluie
situaţii vor împotriva acestei tendinţe.
O complexitate asupra căreia
se concentrează sociologul Massimo Introvigne, intervievat de Alessandro
Gisotti de la serviciile noastre centrale - SIC: • Acesta nu este un studiu
original, dar este prelucrare de date deja cunoscute la calculator, care provin de
la Programul Internaţional de Anchetă Socială (International Social Survey Programme)
de la trei versiuni ale acestui program - în 1991, 1998 şi 2008 - şi acoperă doar
un aspect: credinţele. Desigur, cercetătorii sunt conştienţi de faptul că acest lucru
este doar un indicator. Apoi, există, de exemplu, cei care merg la slujbele religioase
şi este un aspect întreg pe care ei nu l-a luat în considerare ... Concluziile pe
care le propun aceiaşi cercetătorii, sunt două. Prima că, cu unele excepţii, în aproape
toate ţările, există o uşoară creştere la cei care se declara "necredincioşi", şi
totuşi această creştere este atât de mică, în cifre absolute, încât intră în marja
de eroare statistică. În timp ce a doua concluzie este constatarea că există diferenţe
enorme între ţări.
Care sunt cifrele cele mai semnificative ale acestui
raport? • Menţionez două. Raportul adoptă categoriilor sale. Nivelul maxim
de credinţă în Dumnezeu, cel al unei relaţii personale cu Dumnezeu care intervine
în viaţa mea, între tinerii sub 28 de ani în Italia - şi, probabil, acest lucru îi
va surprinde pe unii - este la un nivel relativ ridicat, de peste 50%, în timp ce
în Franţa este de aproximativ 10%. Un alt dat: se spune că numărul ateilor creşte,
dar între 1998 şi 2008, în Rusia, a scăzut cu 11,8%. Mai semnalez încă două date:
o creştere puternică a numărului de credincioşi - mai mult de 20% - în Israel, care
în mod corect este atribuit nu numai situaţiei de război, dar şi unui dat demografic:
evreii ortodocşi au de zeci de ani mai mulţi copii decât evreii secularizaţi; şi un
declin dureros al credincioşilor în Irlanda, care este atribuibil derutării provocate
de scandalurile abuzurilor în dauna minorilor comise de oameni ai Bisericii.
Scade
credinţa practicată, dar într-un
anume mod se înregistrează o creştere în căutare de spiritualitate ... •
Cred că este un dat nou, interesant, şi anume discrepanţa care, de altfel, este congruentă
cu multa cercetare sociologică contemporană şi cu atenţia Bisericii - Mă gândesc la
iniţiativa „Curtea neamurilor” - o discrepanţă între diferite forme de ateism şi
apoi distincţia între ateismul puternic (cei care sunt cu adevărat convinşi că sunt
atei), şi un ateism slab, adică o îndepărtare semnificativă de religie, mai ales instituţională,
dar însoţită de îndoieli şi întrebări. Deci, dacă, dacă de exemplu iau datele italiene,
mi se pare că atei puternici sunt - cum am spus - un număr foarte mic: 1,7%: în timp
ce această sferă, care este cea căreia într-adevăr i se adresează iniţiativa catolică
„Curtea neamurilor” - a ateilor slabi -, în funcţie de modul în care sunt puse întrebări
ar trebui să fie 5,9 - 7,4. Se pare că, chiar şi din punct de vedere pastoral este
foarte important pentru această categorie de atei slabi, adică oameni departe de religie,
dar nu fără nelinişti, întrebări şi probleme. Însuşi Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea,
în ultima parte a Scrisorii sale apostolice "Poarta Credinţei" care proclamă Anul
credinţei, ne vorbeşte tocmai despre aceste categorii cu care trebuie deschis un dialog
respectuos în perspectiva evanghelizării.