Papa la audienţa generală: Cristos înviat deschide mormintele inimilor noastre şi
ne dăruieşte entuziasmul credinţei
(RV - 11 aprilie 2012)Audienţa generală de miercuri dimineaţă,
înoctava Paştelui, prezidată de Papa în Piaţa San Pietro a fost dedicată
în întregime Paştelui. Benedict al XVI-lea a sosit cu elicopterul de la Castelgandolfo
iar, la sfârşitul audienţei s-a reîntors la reşedinţa estivă de pe malul Lacului Albano,
unde rămâne câteva zile, după slujbele religioase de Paşticare i-au solicitat un efort susţinut. Cateheza de miercuri a fost axată
pe transformările înfăptuite de Isus în prima comunitate a Apostolilor, făcând să
se renască în ea bucuria credinţei după zilele triste ale Patimii. Benedict al XVI-lea
a explicat modul în care Paştele Învierii lui Isus i-a transformat pe ucenicii săi.
Lucrurile
au început să se schimbe încă din seara Învierii. Cenaclul unde apostolii se refugiaseră,
a spus Papa, este o sală în care domneşte, frica, angoasa. Isus este conştient de
asta de aceea primul lucru pe care îl face deschizând uşile care erau încuiate de
teama iudeilor, este pronunţarea unei fraze, care a precizat Papa, „nu este un salut”: •
’Pacea să fie cu voi’ (...) Este salutul de Paşti, care îi face
pe ucenici să depăşească orice frică. Pacea pe care Isus o aduce este darul
mântuirii pe care el l-a promis în timpul discursului său de adio: ’Vă
las pacea, pacea mea o dau vouă’ (...) În această zi de Înviere,
el o dă în plinătateşi ea devine pentru comunitate izvor
de bucurie, certitudinea biruinţei, siguranţă în a se bizui
pe Dumnezeu.
Apoi, Isus le arată rănile răstignirii. Chiar şi acest gest,
a continuat Sfântul Părinte, răspunde unui criteriu: a arăta în mod evident că "umanitatea
sa glorioasă rămâne "rănită" şi că, prin urmare, Învierea nu a schimbat faptul că
el "este o persoană reală". Şi reală, atunci, începe să fie şi bucuria simţită de
Apostoli, precum şi acea "pace" pe care Isus o repetă stând între ei: • Este
un dar, darul pe care Cel Înviat din morţi vrea să-l facă prietenilor
săi, şi este totodată un consemn: această pace, procurată de Cristos prin sângele
său, este pentru ei dar şi pentru toţi, iar ucenicii vor
trebui să o poarte în întreaga lume (...) Această noutate a unei
vieţi care nu moare, adusă de evenimentul Paştelui,
trebuie răspândită pretutindeni, deoarece spinii păcatului, care
rănesc inima omului, lasă locul la gemenii Harului.
Din
Cenacolul închis de teamă la atât de multe case de azi, cu uşile blindate -, în vremuri
definite de Papa „cenuşii”, la fel ca vremea de afară cu vânt şi cerul noros, care
a acoperit Piaţa Sfântul Petru - distanţa e scurtă. Dar, aşa cum uşa închisă, nu a
oprit intrarea lui Cristos, atunci, nici azi, a asigurat Pontiful, uşile închise ale
inimilor nu-l opresc pe Isus de a da omenirii "bucurie, pace şi speranţă": •
El singur poate transforma aceste pietre de mormânt pe care omul de multe ori le pune
peste sentimentele proprii, peste relaţiile sale, peste comportamentul
său; pietre ce pecetluiesc moartea: divizări, duşmănii,
invidie, neîncredere, indiferenţă. El singur, Cel Viu, poate da sens
existenţei şi face cu putinţă reluarea drumului de către cel
obosit şi trist, descurajat şi fără speranţă.
Ca dovadă a
răsturnării unor convingeri, trăită de cei care-l urmau pe Cristos în acele prime
ore după Învierea din morţi, sunt, desigur, cei doi ucenici de la Emaus. Benedict
al XVI-lea a amintit istoria lor: de la dezamăgire la inima care îşi revine şi începe
să le ardă în piept, pe distanţa de câţiva kilometri, întrucât l-au întâlnit pe Cristos,
ascultându-i Cuvântul său şi împărtăşind cu el pâinea frântă. Acestea - a precizat
Papa - sunt cele două locuri deosebite - ascultarea Cuvântului şi celebrarea Euharistiei
- care transformă viaţa celui care îşi deschide inima faţă de Cristos: • Dragi
prieteni, Timpul pascal să fie pentru noi toţi o ocazie prielnică de
a redescoperi cu bucurie şi entuziasm izvoarele credinţei (...) Credinţa
în el ne transformă viţa: o eliberează de frică, îi
dă speranţă fermă, o face animată de ceea ce dă sens deplin vieţii,
dragostea lui Dumnezeu.
La sfârşitul catehezelor în celelalte limbi, Benedict
al XVI-lea a adresat un salut special de bun venit, între alţii, diaconilor din Societatea
lui Isus - denumirea canonică a ordinului iezuit şi celor câteva mii de copii în vârstă
de 14 ani, din arhidieceza de Milano veniţi în pelerinaj pentru profesiunea de credinţă.
Sfântul Părinte i-a invitat să se pregătească spiritual pentru apropiata Întâlnire
Mondială a Familiilor în program la Milano, în doar peste o lună şi jumătate, de la
30 mai la 3 iunie. "În acest drum, - a încheiat Papa - să vă fie de ajutor imaginea
Sfintei Familii", reprezentată de marea icoană binecuvântată de Pontif în această
dimineaţă, înainte de audienţă şi trimisă imediat în pelerinaj în casele familiilor
din Milano.
La terminarea audienţei Papa a intonat rugăciunea Tatăl nostru
în limba latină şi a invocat pentru toţi cei prezenţi binecuvântarea apostolică pe
care o extinde la toţi cei care în spirit de credinţă o primesc pe calea undelor la
radio sau televiziune.