Isus a purtat până la ultimul gram greutatea păcatelor noastre, pentru ca noi să ne
putem ridica: Benedict al XVI-lea, în Mesajul pentru Via Crucis de la închisoarea
Rebibbia din Roma
(RV – 30 martie 2012) Caritas Roma a organizat vineri, 30 martie, Calea Sfintei
Cruci cu participarea deţinuţilor din închisoarea Rebibbia, în
contextul seriei de iniţiative intitulate „Postul Mare al carităţii”. Via Crucis de
la Institutul de detenţie Rebibbia a fost prezidată de cardinalul vicar de
Roma, Agostino Vallini, cu participarea a 200 de deţinuţi şi a 300 de credincioşi
din diferite parohii romane.
Cu acest prilej, Sfântul Părinte a transmis
un mesaj prin care îşi exprimă intensa bucurie pentru o astfel de iniţiativă de pregătire
la sărbătoarea Paştelui. „Mă simt deosebit de apropiat de această iniţiativă” – scrie
Episcopul Romei - „fiind în continuare vie în sufletul meu amintirea vizitei pe care
am făcut-o în închisoarea din Rebibbia, puţin înainte de Crăciun; îmi amintesc chipurile
pe care le-am întâlnit, cuvintele pe care le-am ascultat şi care au lăsat în mine
un semn profund”. „De aceea” – continuă Benedict al XVI-lea – „mă unesc spiritual
rugăciunii voastre pentru a putea da astfel continuitate prezenţei mele în mijlocul
vostru, şi pentru acest lucru le mulţumesc în special capelanilor”.
Amintind
cuvintele pe care unul dintre deţinuţi le-a spus în cadrul vizitei Papei şi anume
că închisoarea serveşte pentru a-i face să se ridice pe cei căzuţi, pentru a-i face
să se împace cu sine, cu ceilalţi şi cu Dumnezeu şi a reintra din nou în societate,
Benedict al XVI-lea a amintit de Isus şi a explicat: „Când, la Via Crucis, îl vedem
pe Isus căzând – o dată, de două ori, de trei ori – înţelegem că el a împărtăşit condiţia
noastră umană; greutatea păcatelor noastre îl face să cadă; dar de trei ori Isus s-a
ridicat şi a continuat drumul spre Calvar, şi tot astfel, cu ajutorul său, şi noi
putem să ne ridicăm din căderile noastre şi poate chiar să ajutăm şi pe un altul,
pe un frate al nostru, să se ridice”.
În mesaj, Sfântul Părinte explică că
ceea ce i-a dat lui Isus forţa de a merge mai departe a fost „certitudinea că Tatăl
era cu El”; „chiar dacă toţi îl dispreţuiau şi nu îl mai tratau ca pe un om, Isus,
în inima sa, avea ferma convingere de a fi în continuare fiu, Fiul Iubit al Dumnezeului
Tatăl”.
Numindu-i „dragi prieteni”, în finalul mesajului Sfântul Părinte le
aminteşte deţinuţilor că marele dar făcut de Isus pe drumul Crucii este tocmai revelarea
faptului că Dumnezeu este iubire infinită şi îndurare şi că poartă până la ultimul
gram greutatea păcatelor noastre, pentru ca noi să ne putem ridica, împăca şi regăsi
pacea. În încheierea mesajului cu ocazia rugăciunii Căii Sfintei Cruci în închisoarea
Rebibbia, din Roma, Sfântul Părinte a împărţit binecuvântarea sa apostolică deţinuţilor,
extinsă la familiile lor şi la cei dragi.
Revenind la momentul de rugăciune
de la închisoarea Rebibbia, „Azi vei fi cu mine în Paradis” este tema aleasă pentru
Calea Sfintei Cruci, desfăşurate în noul complex al închisorii romane. Printre participanţii
la celebrarea prezidată de cardinalul vicar de Roma, Agostino Vallini, s-a aflat şi
directorul institutului de detenţie, Carmelo Cantone, directorul asociaţiei Caritas
Roma, mons. Enrico Feroci, dar şi voluntari Caritas şi seminarişti care pun zilnic
în slujba deţinuţilor apostolatul lor de muncă şi rugăciune.
„Vizita Sfântului
Părinte din preajma Crăciunului a avut un puternic ecou în inimile multor persoane
care şi-au arătat disponibilitatea de a face voluntariat în locurile de detenţie”,
a spus părintele Sandro Spriano, capelanul închisorii Rebibbia, care a ţinut să precizeze
că apropierea sufletească pe care Papa le-a demonstrat-o deţinuţilor cu ocazia vizitei
efectuate înaintea Sărbătorii Naşterii Domnului este încă prezentă în sufletele persoanelor
care au de ispăşit pedepse între zidurile închisorilor.
Rugăciunea Via Crucis
de la Rebibbia, cu meditaţii despre Paradis, citite de trei din cei 200 de deţinuţi
participanţi, se doreşte un moment de reflecţie şi comuniune, crucea fiind purtată
pe rând de către 14 oaspeţi, veniţi la Rebibbia pentru trăi alături de cei închişi
un moment spiritual, care nu cunoaşte gratii şi nici ziduri înalte. Trei porumbei,
eliberaţi la finalul momentului de rugăciune, într-un gest simbolic de pace, poartă
cu gândul la Cer, la adevărata libertate şi la Isus, unicul adevărat eliberator.