O carte despre „marile omilii” ale lui Benedict al XVI-lea, într-un interviu cu mons. Leuzzi

(RV – 29 martie 2012) Bucuria Învierii, ce trebuie vestită tuturor, ca pe un mesaj de speranţă, este intenţia cărţii „Noua creaţie a istoriei. Marile omilii pascale ale lui Benedict al XVI-lea”, publicată de Librăria Editură Vaticană.
Volumul, prezentat marţi, 27 martie, în Sala Marconi de la Radio Vatican, conţine trei omilii pronunţate de Benedict al XVI-lea la Veghea Pascală din 2007, 2008 şi 2009. Omiliile Episcopului Romei sunt însoţite de adnotările unor profesori care au participat lunile trecute la cel de-al doilea ciclu al Lecturilor teologice pe această temă, desfăşurate la Palatul Lateran din Roma. Iată câteva reflecţii ale mons. Lorenzo Leuzzi, episcop ales pentru dieceza de Roma, care a îngrijit textele volumului „Noua creaţie a istoriei. Marile omilii pascale ale lui Benedict al XVI-lea”

• „Cartea a luat naştere dintr-o experienţă, aflată deja în al doilea an pentru a oferi unui public mult mai vast – care să depăşească dieceza de Roma – tematicele izvorâte din discursurile lui Benedict al XVI-lea de la trei Veghi Pascale, din 2007, 2008 şi 2009.
Graţie sârguinţei redactorilor am reuşit să publicăm volumul în timp util, predicile Papei având în centru tocmai misterul pascal. Volumul devine astfel o ocazie de a fi conduşi chiar de Papa, pentru a înţelege şi trăi întregul parcurs pascal al Bisericii.”

Despre conţinutul celor trei omilii, episcopul Lorenzo Leuzzi, intervievat de Marina Tomarro, a spus:
• „Cred că legătura care uneşte cele trei omilii dar şi alte omilii pascale este ideea că experienţa Botezului nu este un fapt exclusiv religios, de caracter cultural. Evenimentul Botezului este direct legat de experienţa misterului pascal – căruia îi este origine şi izvor – şi care atinge omul, transformându-l în existenţa sa cea mai profundă, încât omul poate cu adevărat să înţeleagă identitate sa, în profunditate.
Într-un context social precum cel actual, în care omul riscă să-şi piardă propria identitate, Botezul conduce la aflarea acelui fundament care permite construirea istoriei, fără ca persoana să fie anulată ci dimpotrivă devenind protagonistă a istoriei.
În opinia mea, omiliile pascale ating acest mare obiectiv: de a-l ajuta pe om să nu-şi piardă speranţa şi să-şi construiască un viitor în care persoana umană să fie promovată pentru cum este şi nu pentru ceea ce posedă”.

Dar care este semnificaţia căutării „chipului lui Dumnezeu” despre care se vorbeşte în această carte? Ne răspunde tot mons. Leuzzi, care a îngrijit volumul „Noua creaţie a istoriei. Marile omilii pascale ale lui Benedict al XVI-lea”
• „În societatea contemporană, semnificaţia aflării chipului lui Dumnezeu este diferită: omul nu trebuie şi nu poate să se oprească la o simplă reflecţie şi experienţă religioasă. Ritmurile, solicitările dar şi dificultăţile societăţii contemporane îl îndeamnă pe om şi îl stimulează să nu se oprească la primul Dumnezeu, dar să caute în profunzime”.

Aici, serviciul audio: