Comunicat de presă CCEE: Întoarcerea religiei în Europa

(RV - 9 martie 2012) Religia ca factor de coeziune socială face obiectul unui reînnoit interes din partea Consiliului Europei. Pe lângă principiile drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept, tema libertăţii religioase îi preocupă din ce in ce mai mult pe funcţionarii de la Strasbourg. Cristos erupe în scena europeană prin credincioşii săi, care demonstrează clar că nu acceptă să relege sferei private dimensiunea credinţei lor.

Preşedinţii Conferinţelor Episcopale din ţările Europei de sud-est au răspuns în acest an invitaţiei Observatorului Permanent al Sfântului Scaun pe lângă Consiliul Europei, mons. Aldo Giordano, de a se întâlni la Strasbourg pentru a-şi aprofunda cunoştinţele despre instituţiile europene, de a discuta şi a împărtăşi cu unii funcţionari ai instituţiilor de la Strasbourg preocuparea comună pentru adevăratul bine spiritual, politic şi social al persoanelor acestui continent.

La întâlnire au participat preşedinţii Conferinţelor Episcopale din Albania, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Grecia, România, ai Conferinţei Episcopale Internaţionale Sfinţii Chiril şi Metodiu şi ai Turciei, împreună cu arhiepiscopul maronit de Cipru şi episcopul de Chişinău (Republica Moldova).

La Strasbourg episcopii s-au întâlnit cu diferiţi responsabili ai Consiliului, printre care Directorul General al programelor, dr. Gabriella Battaini-Dragoni; judecătorul Jean-Paul Costa, fostul Preşedinte al Curţii Europene a Drepturilor Omului, Preşedintele Comisiei de la Veneţia, dr. Gianni Buquicchio, dr. Giovanni Battista Celiento, Senior Evaluator şi dr. László Surján, Vicepreşedintele Parlamentului European.


Consiliul Europei, care a luat fiinţă în 1949, este organizaţia politică cea mai veche de pe continent şi are un rol important în procesul de unificare a Europei, susţinând valorile drepturilor omului, ale democraţiei şi ale primatului dreptului (statul de drept). Astăzi Consiliul trece printr-o perioadă de mari reforme pentru a repune în centrul acţiunii sale valorile care au stat la baza constituirii sale.
În diferitele întâlniri cu responsabilii instituţiilor europene au fost abordate, printre altele, următoarele teme:


Libertatea religieiBiserica şi Consiliul Europei împărtăşesc aceleaşi preocupări în faţa actualei creşteri a fenomenelor de violare a libertăţii religiei în ţările europene, care deseori duc la acte de violenţă, extremisme şi discriminări, mai ales împotriva creştinilor. Aceste fenomene atentează la stabilitatea societăţii europene şi la dreptul fiecărui cetăţean de a-şi alege şi practica liber propria religie. În acest sens, Biserica speră ca în viitor Consiliul să devină din ce în ce mai mult un promotor al libertăţii religiei.


Interesul reînnoit pentru religieEpiscopii prezenţi privesc cu atenţie la interesul reînnoit al Consiliului Europei pentru dimensiunea religioasă a cetăţenilor săi. Rolul religiei apare din ce în ce mai mult nu ca şi cauză a problemelor, ci ca factor de coeziune socială. De fapt, Consiliul Europei a iniţiat de câţiva ani un dialog cu comunităţile religioase ale continentului. Participanţii la întâlnire salută dorinţa Consiliului de a face acest dialog în mod regulat, exprimându-si, totuşi, unele rezerve şi preocupări asupra eficacităţii întâlnirilor dintre comunităţi şi convingeri religioase foarte diferite între ele.


Rolul public al religiilorFaptul că religia îşi asumă un rol public din ce în ce mai mare în viaţa şi conştiinţa cetăţenilor europeni este clar demonstrat de creşterea considerabilă a recursurilor pe teme legate de dimensiunea religioasă care ajung la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Este vorba de recursuri care pleacă de la posibilitatea de a-şi exprima public propria apartenenţă şi convingere religioasă, la recunoaşterea legală a entităţilor religioase, mai ales cele ale Bisericii Catolice în numeroase ţări ale sud-estului Europei. În acest sens, participanţii recunosc importanţa faptului de a sprijini munca funcţionarilor europeni, care trebuie să vegheze în special ca dispoziţiile lor să fie întotdeauna inspirate din valori comune şi recunoscute.
Reconcilierea în EuropaReconcilierea, în caritate şi justiţie, rămâne o grijă şi o prioritate pe care Bisericile din sud-estul Europei trebuie să o urmărească şi să o promoveze. Ea nu se încheie cu iertarea unui trecut de diviziune şi conflict, ci trebuie să se finalizeze prin cooperare.

În cursul dezbaterilor au fost puse diverşilor reprezentanţi ai Consiliului diferite alte întrebări pentru ca ele să poată deveni obiectul de reflecţie al instituţiilor europene, cum ar fi: posibilitatea ca viaţa încă nenăscută să poată primi aceeaşi atenţie şi să poată avea aceleaşi posibilităţi de apărare pe care le primeşte orice altă persoană; dreptul şi apărarea familiei; creşterea posibilităţilor de control din partea Consiliului pentru sentinţele Curţii neaplicate la nivelul statelor…

Pe parcursul întâlnirii, participanţii s-au întâlnit şi cu ambasadorii, judecătorii şi unii funcţionari ai ţărilor lor, pentru a discuta împreună despre contribuţia pe care fiecare din aceste Biserici minoritare şi-o aduc binelui comun al societăţii lor. Faptul că fiecare Biserică locală aparţine Bisericii universale este deja o mare contribuţie pentru întâlnirea dintre diferite popoare şi culturi.


În după-masa zilei de miercuri, 7 martie, preşedinţii au participat la Liturghia pentru Europa, organizată de Misiunea Permanentă a Sfântului Scaun în colaborare cu Arhidieceza de Strasbourg. Liturghia a fost condusă de arhiepiscopul locului, Jean-Pierre Grallet, iar predica a fost ţinută de observatorul permanent, mons. Aldo Giordano, într-o catedrală plină de credincioşi, printre care numeroase persoane implicate în instituţiile europene: eurodeputaţi, ambasadori şi funcţionari ai Consiliului Europei, judecători ai Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi membri ai comunităţilor şi organismelor bisericeşti care participă îndeaproape la drumul european.


Lista preşedinţilor participanţi

Albania – Î.P.S. Mons. Rrok Mirdita, Arhiepiscop şi Mitropolit de Tirana - Durrës
Bosnia Herţegovina – P.S. Mons. Franjo Komarica, Episcop de Banja Luka
Bulgaria – P.S. Mons. Christo Proykov, Exarh Apostolic de Sofia
Cipru – Î.P.S. Mons. Youssef Soueif, Arhiepiscopul maronit al Ciprului
Grecia – P.S. Mons. Fragkískos Papamanólis, Episcop de Siros şi Santorini
Moldova – P.S. Mons. Anton Coşa, Episcop de Chişinău
România – P.S. Mons. Virgil Bercea, Episcop de Oradea Mare (înlocuitor al Preşedintelui)
Sfinţii Chiril şi Metodiu – Î.P.S. Mons. Zef Gashi, Arhiepiscop de Bar
Sfinţii Chiril şi Metodiu – P.S. Mons. Ladislav Nemet, Episcop de Zrenjanin (Secretar General al Conferinţei Episcopale)
Turcia – P.S. Mons. Louis Pelâtre, Vicar Apostolic de Istanbul

Sfântul Scaun:
Mons. Aldo Giordano, Observator Permanent al Sfântului Scaun pe lângă Consiliul Europei
Mons. Slađan Ćosić, Observator Permanent secundar


C.C.E.E.:
Mons. Duarte da Cunha, Secretar General al C.C.E.E.


Consiliul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE) reuneşte cele 33 de Conferinţe Episcopale de pe continent, reprezentate de preşedinţii lor, şi Arhiepiscopul de Luxemburg, Arhiepiscopul Principatului de Monaco, Arhiepiscopul Maronit al Ciprului, precum şi Episcopul de Chişinău (Republica Moldova) şi Episcopul de Muncaci (Ucraina). Preşedintele CCEE este Cardinalul Péter Erdő, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Primat al Ungariei; vicepreşedinţi sunt: Cardinalul Angelo Bagnasco, Arhiepiscop de Genova, şi Arhiepiscopul de Przemyśl (Polonia), Józef Michalik. Secretarul General al CCEE este Părintele Duarte da Cunha. Sediul Secretariatului este în St. Gallen (Elveţia).
Biroul de presă CCEE