Ziua internaţională a limbii materne: diversitatea culturală este adevărata bogăţie a omenirii

RV 21 feb 2012. Se marchează marţi, 21 februarie, a 13-a ediţie a Zilei internaţionale a limbii materne. Data a fost stabilită în 1999 la iniţiativa Unesco în amintirea revoltei populaţiei bengaleze constrânsă să renunţe la limba maternă, în Pakistanul oriental de atunci, revoltă reprimată în sânge la 21 februarie 1952.

"Limba gândurilor noastre este bunul nostru cel mai preţios. Multilingvismul promovează educaţia de calitate şi combate discriminarea". Directorul general Unesco, Irina Bokova, a prezentat în aceşti termeni a 13-a ediţie a Zilei Internaţionale a Limbii Materne. Aproape jumătate din cele peste şase mii de limbi vorbite în întreaga lume ar putea să dispară înainte de sfârşitul acestui secol, susţin surse Unesco.

Obiectiv, multitudinea limbilor poate reprezenta şi un obstacol în comunicarea dintre oameni, dar respectul fiecărei limbi este condiţia necesară pentru un dialog autentic, susţine Amara Lakhous, scriitor bilingv italo-algerian, contactat de Radio Vatican:
• "Ca fiinţe umane, limba este primul nostru instrument de comunicare. Dacă nu există o limbă, este foarte greu să se comunice. Aş spune chiar că limba este mai mult decât primul nostru instrument. Limba este nu doar binoclul prin care vedem mai bine o anumită realitate, dar ea reprezintă şi ochii noştri pentru că orice limbă conduce la o gândire, la o cultură, e ca un laborator colectiv la care au lucrat generaţii şi generaţii de oameni".

Nelson Mandela spunea că "a vorbi cuiva într-o limbă pe care o înţelege ne permite să ajungem la inteligenţa lui. A-i vorbi însă în limba maternă înseamnă a ajunge la inima lui". În era internetului, generaţia noastră nu riscă să supună limba la un proces de sărăcire?
• "Una din problemele societăţilor occidentale este abundenţa. Există boli care se datorează abundenţei, nu lipsei de hrană. Acelaşi lucru se întâmplă cu limba: riscul este întocmai abundenţa. Dacă ne aflăm în faţa unei oferte foarte vaste de limbi, ajungem în cele din urmă să nu mai înţelegem nimic. În schimb, e nevoie de o selecţie, de o alegere, pentru că omenirea s-a confruntat întotdeauna cu necesitatea unei opţiuni. Mai mult decât un pericol, aş spune că abundenţa reprezintă o provocare".