Reflecţia ep. Domenico Sigalini: să învingem anestezia spirituală pentru că toţi suntem
chemaţi să facem binele
RV 21 feb 2012.Miercuri după amiază, 22 februarie,
Benedict XVI va prezida ritul penitenţial de intrare în Postul Mare,
începând cu ora 16.30 în biserica Sfântul Anselm, pe colina Aventin. De aici, se va
merge în procesiune la bazilica paleocreştină Sfânta Sabina, din apropiere, unde Papa
va celebra Sfânta Liturghie, binecuvântarea şi punerea cenuşii. Gestul penitenţial
al punerii cenuşii pe cap, de adâncă semnificaţie biblică şi teologică, marchează
începutul Postului Mare şi dă numele acestei zile cunoscută, întocmai, drept 'Miercurea
Cenuşii'.
Redacţia centrală l-a contactat pe episcopul italian Domenico
Sigalini, al diecezei de Palestrina, în sudul Romei, cerându-i câteva reflecţii despre
Postul Mare: • "Drumul Postului Mare pentru un creştin este la fel de important
ca primăvara pentru natură, pentru că este o adevărată primăvară a spiritului. Este
momentul renaşterii, timpul reluării drumului către sfinţenie. Noi, creştinii, avem
convingerea că la darurile lui Dumnezeu nu putem răspunde doar prin câteva gesturi
de politeţe sau de bună educaţie. Dumnezeu ne face părtaşi la planul său de mântuire
pentru a-l ajuta pe om să redobândească speranţa pe care de multe ori o abandonează,
pentru a reda lumii o deschidere faţă de transcendent, faţă de Dumnezeu, să redescopere
Evanghelia ca drum care ne ajută să-l întâlnim pe Dumnezeu în oameni şi pe oameni
în mijlocul efortului, bucuriilor şi speranţelor de fiecare zi".
În
mesajul pentru Postul Mare, Benedict XVI pune accentul pe responsabilitatea fiecăruia
faţă de fraţişi atrage atenţia la o anumită anestezie
spirituală faţă de suferinţele celorlalţi, un aspect deosebit de actual în timpurile
noastre. • "Este o atenţionare foarte profundă, care cere un mare echilibru.
Papa preia din Evanghelie şi aspectul negativ din parabola bunului samaritean, unde
cel suferind este lăsat în agonie pe marginea drumului de oameni care se grăbeau,
n-aveau timp pentru că mergeau repede să slujească la Templu, fără să-şi de seama
că, de fapt, acest Templu se extinde la toţi cei săraci. Prin aceasta se spune că
anestezia spirituală îi poate afecta pe toţi: pe slujitorii Bisericii ca şi pe toţi
cei care se închid în egoismul lor. Papa ne îndeamnă să redevenim conştienţi că
avem o responsabilitate faţă de fraţii noştri. Mai este un aspect care se merită subliniat
şi anume, a fi atenţi la ceilalţi nu doar pentru că ei au nevoie, ci pentru că noi
trebuie să fim generoşi. Suntem chemaţi să facem binele, drept urmare să ne evaluăm
comportamentul şi să vedem dacă se inspiră din Evanghelie sau din altceva. Nu e uşor.
A ne aminti unii altora că trebuie să tindem spre mai sus, este o faptă de Post de
o valoare excepţională".
Sfântul Părinte subliniază în Mesajul de Postul
Mare şi importanţa unui aspect din viaţa creştină care pare să fi căzut în uitare:
îndreptarea fraternă. Continuă ep. Sigalini: • "Noi creştinii am fost întotdeauna
arătaţi cu degetul pentru că facem altora morală. Papa nu ne cere să facem morală.
Ne spune că experienţa noastră creştină, dacă vrea să fie fidelă faţă de Evanghelie
şi de omul pe care-l întâlnim, trebuie să aibă capacitatea de a înălţa ştacheta, de
a lărgi orizontul tuturor. Cu alte cuvinte, trebuie să vedem că în răul din lume există
o absenţă a lui Dumnezeu, iar această absenţă trebuie conştientizată. Nu trebuie să
judecăm ci să găsim drumul care ne ajută se ne schimbăm".