Statele Unite: a fost retrasă cauza relativă la responsabilitatea juridică a Sf. Scaun în situaţiile de abuzuri sexuale

RV 13 feb 2012. S-a încheiat recent, în tăcerea mass-mediei, o situaţie dureroasă de abuzuri în care se urmărea punerea sub acuzaţie a Papei şi a Sfântului Scaun. Vineri, 3 februarie, avocatul Jeff Anderson a depozitat la Curtea Districtuală din Wisconsin notificarea de clasare relativă la acţiunea legală denumită "John Doe 16 v. Holy See". Este vorba de cazul trist al unui copil handicapat, care a suferit abuzuri din partea unui preot într-o şcoală pentru minori surdomuţi din Milwaukee. Potrivit legilor americane în vigoare, prezentarea notificării comportă închiderea imediată a cauzei, fără a mai fi necesară o sentinţă în merit emanată ulterior de Curte.

Cauza, denunţând acoperirea abuzurilor, urmărea să afirme responsabilitatea directă a Sf. Scaun asupra celor peste 400.000 de preoţi din întreaga lume, în timp ce aceasta, a subliniat într-o declaraţie avocatul Sf. Scaun, Jeffrey Lena, revine, după cum se ştie, respectivilor episcopi sau superiori religioşi.

Avocatul a amintit că Anderson a "orchestrat pentru presă un eveniment cu tonalităţi dramatice şi frecvente 'lovituri de teatru' care urmărea să provoace în mass-media o atenţie înverşunată şi frenetică pentru chestiunea în cauză". Se aminteşte, totodată, anunţul dat cu emfază despre informaţii care ar fi demonstrat existenţa unei "acţiuni comune la nivel mondial" legată de abuzurile sexuale şi care a fi fost coordonată de către Sf. Scaun. "Despre o teorie atât de datată pe cât de dezminţită, afirmă Lena, a fost creată special pentru mass-media o succesiune de evenimente care a transformat un fapt foarte grav – violenţa sexuală comisă în dauna unui minor – într-un instrument de afirmaţii false în legătură cu presupusele responsabilităţi ale Sf. Scaun".

Lena a subliniat şi angajamentul Bisericii în a contrasta abuzurile amintind că "dreptul canonic, şi nu cel civil, a instituit mai întâi obligaţia de a denunţa" în asemenea situaţii. O cauză ca aceasta, continuă avocatul, "intentată împotriva Sf. Scaun şi alimentată numai de o reţea mincinoasă de acuzaţii neîntemeiate de comploturi internaţionale, în realitate nu este altceva decât o instrumentalizare a sistemului judiciar şi o risipă de resurse".

Ceea ce nu trebuie să uităm, afirmă mai departe avocatul Sf. Scaun, este faptul că în urmă cu mulţi ani «John Doe 16», un copil singur şi afectat de dizabilităţi, a fost supus unor teribile abuzuri. După cum a repetat deseori Benedict XVI, orice abuz – fie că e vorba de instituţii publice sau private, fie de oricare altă persoană, de orice crez sau afiliere religioasă – este un păcat şi o crimă".

"E trist a vedea" – încheie Lena – "cum în mâinile unui avocat prea înclinat spre conferinţe de presă şi în ale altuia care-şi petrece timpul scriind pe internet o rubrică partinică prin care încearcă să se prezinte drept eroi pe sine şi pe colegii săi, adevărata situaţie tragică şi suferinţa lui «John Doe 16» au devenit un instrument de înşelăciune publică".