La Universitatea Gregoriana, simpozionul internaţional despre abuzurile împotriva
minorilor. Interviu cu pr. Di Noto, fondatorul Asociaţiei „Meter” pentru combaterea
pedofiliei
(RV - 6 februarie 2012) S-a deschis luni 6 februarie după amiază la Universitatea
Pontificală Gregoriană din Roma, simpozionul internaţional asupra chestiunii
abuzurilor sexuale comise de cler. Evenimentul intitulat, „Spre vindecare şi reînnoire”,
reuneşte până joi 9 februarie episcopi delegaţi ai peste o sută de Conferinţe episcopale
şi superiori generali ai circa 30 de Ordine şi Congregaţii călugăreşti din toată lumea
şi va permite celor prezenţi să asculte chiar mărturia unei victime a abuzurilor.
Printre participanţi se află şi PS Claudiu-Lucian Pop, episcop
al Curiei arhiepiscopale greco-catolice, delegat al Conferinţei episcopilor
catolici din România. A deschis lucrările cardinalul William Joseph Levada, prefectul
Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei.
Între experţi, intervine la lucrările
simpozionului şi preotul italian Fortunato Di Noto, fondator al Asociaţiei „Meter”
pentru protecţia copiilor şi combaterea pedofiliei. A fost intervievat de Fabio
Colagrande de la redacţia noastră centrală: •
Pentru mine şi pentru asociaţia „Meter”, este o mare ocazie pentru a asculta şi chiar
pentru a ne confrunta asupra unui serios fenomen global, în mod cert nu limitat doar
la experienţa bisericească. Şi este desigur un eveniment istoric, şi aceasta trebuie
să o spunem. Urez să nu se reducă doar la un răspuns al Bisericii, „în interiorul”
Bisericii, dar ca Biserica să facă să devină acest răspuns o acţiune pastorală obişnuită
de apărare a drepturilor copiilor în toată lumea.
Un Simpozion ce pune accentul
pe „vindecare”, cum spune titlul, dar şi pe reînnoire, deci pe prevenire, pe
formare... • Da, pentru că vindecarea nu este altceva decât, pe de o parte,
experienţa principală a unei reconcilieri din partea subiecţilor care s-au mânjit
cu aceste păcate şi delicte, şi pe de alta posibilitatea de a da un glas de speranţă,
un glas de certitudine, şi chiar puţină lumină victimelor, deoarece cine a provocat
aceasta, le-a rănit cu adevărat inima. Biserica, fiind mamă, nu poate face decât să
dea un răspuns de mamă: prin urmare, să primească, să protejeze, să indice, să acorde
îngrijiri şi, pe de altă parte, în mod cert, să furnizeze noi căi.
Ca preot
şi psiholog, ca unul care de ani de zile vă ocupaţi cu protecţia
copiilor de abuzuri, precum şi de combaterea pedofiliei inclusiv
via internet, deci la nivel nu doar naţional, cum credeţi că se poate realiza
azi o prevenire eficientă a abuzurilor sexuale în Biserică? •
Înainte de toate, cred, dacă ne gândim la locurile de formare, nu trebuie să avem
„numere”, un număr cât mai mare de preoţi, ci trebuie să avem preoţi după inima lui
Cristos. Formarea este fundamentală: o formare clară ce dă identitate. Şi apoi, a
face astfel în societate încât comunităţile creştine să devină adevărate santinele,
adevărate locuri de protecţie, să devină locuri de parcursuri educative.
Cum
se ştie, adevăratul scop al actualului simpozionde la Universitatea
Gregoriană din Roma este acela de a face ca Biserica să devină lider
în ocrotirea copiilor în lume: o provocare cu sorţi de izbândă, ce credeţi? •
Eu cred că Biserica este deja lider în protecţia copiilor: este de-ajuns să ne gândim
la numeroasele opere ce există în domeniul tutelării minorilor în toate părţile lumii,
în toate continentele…Biserica nu numai că este lider, dar este chiar de avangardă.
Imaginaţi-vă toate comunităţile răspândite în ţările cele mai sărace ale lumii, unde
Biserica este alături de acei copii care se hrănesc cu firmituri şi poate nici cu
atât. Acestea trebuie spuse, povestite. Paul al VI-lea o spunea în 1976: Biserica
este în favoarea copiilor nu ca ceva la modă, dar ca educatoare permanentă şi deci
angajarea ei trebuie să fie mereu actuală.