Prezenţa şi formarea creştinilor de la Locurile Sfinte, pe agenda recentului Congres internaţional al comisarilor franciscani ai Ţării Sfinte

RV 04 feb 2012. A consolida şi adapta misiunea creştină la noile timpuri şi exigenţe ecleziale: este una din concluziile celui de al treilea Congres internaţional al comisarilor franciscani ai Ţării Sfinte, încheiat sâmbătă la Ierusalim după o săptămână de lucrări.

Ministrul general al Ordinului Franciscan al Fraţilor Minori, pr. José Rodríguez Carballo, a celebrat sâmbătă Sf. Liturghie de încheiere. La lucrările congresului au luat parte, printre alţii, pr. Pierbattista Pizzaballa, custodele franciscan al Ţării Sfinte, şi 90 de delegaţi din circa 40 de ţări, responsabili cu sprijinul Custodiei Franciscane. În centrul lucrărilor, rolul şi misiunea Fraţilor Minori în slujirea Ţării Sfinte, efortul comunicării despre Locurile Sfinte, importanţa relaţiilor cu diecezele şi mişcările bisericeşti internaţionale.

Radio Vatican l-a intervievat pe pr. Giorgio Vigna, secretarul general al Congresului internaţional al comisarilor Ţării Sfinte şi responsabilul oficiului de coordonare al comisariatelor din întreaga lume pe lângă Custodia franciscană a Ţării Sfinte la Ierusalim.
• "Astăzi noile exigenţe ecleziale în Ţara Sfântă se referă în principal la formarea creştinilor: a-i ajuta să fie tot mai înrădăcinaţi, convinşi, chiar entuziaşti de a-şi mărturisi credinţa creştină şi apartenenţa la Biserica Catolică. Acest lucru este important pentru viaţa lor creştină dar şi pentru a motiva mai mult permanenţa lor în Ţara Sfântă, în ciuda tuturor dificultăţilor socio-politice, economice şi religioase, care din nefericire, continuă să existe. Exigenţa particulară din ultimii ani este asistenţa pastorală, din partea Fraţilor Franciscani, în favoarea creştinilor ce le-au fost încredinţaţi, creştini care astăzi se află în noi situaţii de viaţă cauzate întocmai de conflictul israelo-palestinian. Existenţa însăşi a zidului dezbină familiile între ele, separă nu doar proprietăţile dar şi creştinii de locurile lor de cult, de centrele pastorale. Preotul paroh, de exemplu, în urmă cu câţiva ani avea nevoie de jumătate de oră pentru a ajunge la filialele parohiei, acum are nevoie chiar de două sau trei ore".

În aceste zile, observă redactorul Radio Vatican, primarul Ierusalimului, Nir Barkat, a spus că îşi propune să treacă, într-un deceniu, de la 3,5 milioane de vizitatori la 10 milioane: o premisă importantă pentru creşterea numărului de pelerini. Dar în ce fel se reflectă în aceste zile criza economică globală asupra Ţării Sfinte? Răspunde pr. Giorgio Vigna:
• "Are răsfrângeri foarte negative, pentru că operele gestionate de Custodia Ţării Sfinte – parohii, sanctuare, şcoli şi colegii – subzistă graţie contribuţiei care provine de la creştinii din întreaga lume prin intermediul instituţiilor noastre, al comisariatelor Ţării Sfinte sau prin alte canale. În criza generală, criza economică se resimte şi aici în Israel, Palestina şi Ţara Sfântă: creşterea şomajului, al costului vieţii, al cerinţelor generale. În acelaşi timp, am asistat şi la o scădere vertiginoasă a contribuţiilor care provin din diferite ţări. Este necesar, aşadar, să găsim noi strategii, noi motivaţii şi o nouă 'politică', dacă vrem să-i spunem astfel, pentru a motiva creştinii din lume să spijine Ţara Sfântă, prezenţa, calitatea şi frumuseţea Locurilor Sfinte, pentru că Ţara Sfântă continuă să fie Biserica-mamă pentru noi toţi".

Exodul creştinilor, din nefericire, este încă o realitate. Cum pot fi depăşite greutăţile?
• "Mai întâi de toate trebuie să fim foarte înţelegători – şi de aceasta sunt ferm convins – faţă de acei tineri şi acele familii care, la un anumit moment al vieţii, au obosit să mai combată împotriva dezbinărilor, a dificultăţilor economice, a dificultăţii de a avea şi construi o casă, drept care pornesc în căutarea unei situaţii sociale mai prielnică şi liniştită. Dar apoi, este extrem de greu să găsim strategii care să oprească exodul creştinilor. Una din strategii este consolidarea motivaţiilor: a-i motiva pe creştini să rămână şi a-i încuraja în toate felurile, pentru a continua să fie pietre vii care vorbesc lumii întregi. O altă strategie este aceea de a crea, în jurul lor, o atmosferă de sprijin practic: a încerca să le oferim posibilitatea unui loc de muncă sau o casă care apoi poate fi închiriată la un preţ politic. Aceasta înseamnă, din partea Custodiei Ţării Sfinte, o investiţie de energii, strategii şi finanţe deloc obişnuite, din moment ce construcţia şi reparaţiile caselor ce urmează a fi închiriate creştinilor, au un anumit cost. Trebuie amintit, în fine, că creştinii în Ţara Sfântă se bucură de stimă pentru că sunt persoane paşnice, care au un nivel cultural discret, drept care prezenţa lor este preţuită atât în Israel cât şi în Palestina".