Ziua vieţii consacrate. Mărturia unei laice consacrate: "chemaţi să-l ducem pe Dumnezeu acolo unde este îndepărtat"

RV 02 feb 2012. Ziua vieţii consacrate este motiv de reflecţie şi pentru laicii consacraţi, care se angajează să trăiască în mijlocul lumii voturile de sărăcie, curăţie şi ascultare.

Radio Vatican a cules mărturia unei laice consacrate, Anna Maria Gustinelli, din institutul de viaţă consacrată "Maria Santissima Annunziata", fondat în Italia de fericitul Iacob Alberione:
• "Consacrarea vieţii mele, ca şi pentru atâtea alte persoane, este răspunsul la o chemare precisă din partea lui Dumnezeu de a trăi în mod radical consacrarea, urmând sfaturile evanghelice de curăţie, sărăcie şi ascultare în mijlocul lumii, în mijlocul oamenilor, în viaţa de fiecare zi. Consacrarea este una singură, atât pentru cei care trăiesc în mănăstire şi viaţa comunitară, cât şi pentru noi: modul de a trăi este diferit, luându-ne angajamentul de a trăi consacrarea acolo unde Domnul ne-a chemat. Pentru mine, personal, au fost aproape 40 de ani de viaţă în învăţământul şcolar şi apoi în mijlocul tinerilor cu care lucrez şi şi acum".

Cum reacţionează oamenii, mai ales cei tineri, în faţa unei alegeri de viaţă atât de diferită?
• "La început nimeni nu-şi imaginează alegerea noastră de viaţă, dar apoi, după ce ne cunoaştem în mediul de muncă sau de apostolat, ies la iveală întrebările, şi sunt foarte concrete. De multe ori, elevii mei mă întreabă: de ce nu v-aţi căsătorit? Şi eu le-am explicat de ce. Tinerii rămân foarte impresionaţi, pentru că sunt însetaţi de a-l cunoaşte pe Isus dar şi de a trăi pentru El. Cunosc persoane care după ce au cunoscut felul consacrării mele, au vrut să o cunoască mai mult şi apoi au îmbrăţişat aceeaşi alegere, atât băieţi cât şi fete".

Persoanele consacrate din Instititul la care aparţineţi îşi propun să facă din lumea întreagă propria "mănăstire". Cât de actuală este această perspectivă?
• "Fericitul Iacob Alberione, fondatorul familiei noastre religioase, a înfiinţat şi institutul nostru de consacrate în mijlocul lumii. El ne-a învăţat că atunci când consacrarea în lume nu este trăită cu suflet contemplativ, aşadar, cu un puternic spirit de rugăciune, nu rezistă. Este o vocaţie foarte actuală în timpurile noastre. În societatea noastră, din ce în ce mai păgână, care vrea să-l îndepărteze pe Dumnezeu din centrul vieţii, Domnul cheamă în această societate persoane care să se consacre Lui în totalitate. Noi ne inspirăm din exemplul Fecioarei Maria când a spus 'da' lui Dumnezeu. Domnul ne conduce oriunde cu prezenţa sa puternică pentru ca să-l dăruim pe El, singura mântuire a omului, în toate ambientele în care ajungem".