Catolicii de limbă ebraică, în dialog cu societatea şi cultura israeliană: de la Ierusalim, pr. David Neuhaus

RV 25 ian 2012. În general, se cunosc puţine lucruri despre comunitatea catolică de limbă ebraică din Israel. Situl italian "terrasanta.net" a publicat recent un articol-interviu cu părintele David Neuhaus, călugăr iezuit de origine ebraică, Vicar Patriarhal pentru catolicii de limbă ebraică la Ierusalim. În centrul dialogului, efortul acestei comunităţi catolice de a se face cunoscută în mediul lingvistic şi cultural ebraic în care trăieşte.

"Un prim efort consistent a fost deja făcut: publicarea în trei volume a Catehismului pentru Copii în ebraică", afirmă pr. Neuhaus. "Pentru 2012 avem în program alte două volume pe care le considerăm de importanţă primară pentru activitatea noastră pastorală: primul, despre Celebrarea Euharistiei (Cunoaşterea Sfintei Liturghii), al doilea, despre sfinţi (A-i cunoaşte pe sfinţi)".

Dacă i se cere să traseze un cadru cu priorităţile pastorale ale micii comunităţi ebrofone din Ţara Sfântă, aflată sub jurisdicţia Patriarhatului latin de Ierusalim, pr. Neuhaus arată fără ezitare: pregătirea şi traducerea de materiale subsidiare. "Am lucrat trei ani la proiectul unui Catehism pentru Copii, cu ajutorul economic al Fundaţiei Ioan Paul II. Primul volum (A-l cunoaşte pe Isus) a ieşit în 2009; al doilea (A cunoaşte Biserica), în 2010. Anul trecut a fost publicat al treilea volum (A cunoaşte sărbătorile şi timpii liturgici ai Bisericii). Dar proiectul cel mai ambiţios la care lucrăm este traducerea în limba ebraică a Compendiului Catehismului Bisericii Catolice. O dată pe săptămână, un grup de traducători se reunesc la Haifa şi Ierusalim pentru a lucra împreună".

Evreii catolici sunt circa 500 în tot Israelul, organizaţi în şase parohii – notează autorul articolului, Giuseppe Caffulli, pe situl amintit. Dar în realitate – continuă autorul – există un al doilea grup consistent de catolici, cu mai multe zeci de mii de credincioşi, care vorbesc în mod curent limba ebraică. "E greu să trasăm astăzi un profil al catolicilor de limbă ebraică", afirmă pr. Neuhaus. "Avem în comun limba ebraică, trăim în interiorul Statului Israel şi suntem integraţi în societatea israeliană. Dar originile noastre sunt din cele mai diverse: unii sunt evrei care l-au cunoscut pe Isus Cristos, unii sunt înrudiţi cu sau din familii de evrei, alţii sunt arabi palestinieni care trăiesc într-un context aproape exclusiv ebraic din motive de muncă, studiu sau altele (sunt familii arabo-creştine care frecventează parohia hebreofonă la Beer Sheva, Tiberias sau Jaffa). Alţii, mai departe, sunt străini care au ales să trăiască în Israel. Apoi, sunt muncitorii străini sau cei care cer azil politic...".

Şi culturile din care provin catolicii de limbă ebraică sunt din cele mai diferite. "Unii vin din Europa anglofonă sau latină, dar muncitorii străini sunt, în mare majoritate, asiatici sau africani care cer azil politic. Alţii s-au născut în Israel, alţii sunt aici de multă vreme. Alţii, abia au sosit. Unii au cetăţenia ebraică, alţii sunt clandestini. Unii vorbesc ebraică foarte bine, alţii se mai poticnesc. Dar cu toate acestea, ebraica este singura limbă pe care o avem în comun. Pe versantul politic, situaţia nu este diferită: în interiorul nostru sunt reprezentate toate grupările Ţării şi toate orientările politice posibile".

Acest mozaic de identităţi arată că traducerea catehismelor sau pregătirea unor materiale subsidiare liturgice este forma cea mai sigură de folosit în raportul cu ebraismul şi cu majoritatea israelienilor, care deseori nu cunosc sau cunosc puţin religia creştină. Continuă pr. Neuhaus: "Catehismele noastre şi situl nostru internet au trezit interes în rândul societăţii israeliene. Este important ca evreii să-şi dea seama că ebraica, idiom considerat exclusiv limba evreilor, este astăzi folosită şi pentru a vorbi de creştinism, în diferite domenii: liturgic, teologic, educativ, etc... Acest fapt lansează deseori faţă de fraţii şi surorile evrei, obişnuiţi să ne considere doar o mică minoritate vulnerabilă, un dialog constructiv. Noi ne străduim să ne adaptăm la societatea în care trăim (de limbă şi cultură ebraică), după cum în trecut evreii din diaspora s-au străduit să se adapteze la societăţile majoritar creştine în care se aflau. Noi ţinem să subliniem în textele noastre rădăcinile ebraice al creştinismului, identitatea ebraică a lui Isus Cristos, adeziunea noastră completă la Biblie şi iubirea profundă faţă de poporul lui Israel. În acelaşi timp, suntem chemaţi să respectăm înrădăcinarea noastră de creştini într-o Biserică locală care în marea ei majoritate este de limbă şi cultură arabă, alături de care ne rugăm fără încetare pentru dreptate şi pace".