Cupa Africii pe Naţiuni 2012: speranţe şi contradicţii

RV 21 ian 2012. Cupa Africii 2012, turneul continental de fotbal pe Naţiuni, reprezintă o vitrină importantă pentru Guineea Ecuatorială şi Gabon, ţările gazdă. Primul meci, sâmbătă seară, între Guineea Ecuatorială şi Libia. Cele 16 echipe calificate la faza finală îşi dispută cel mai râvnit trofeu de fotbal de pe continentul speranţei iar mulţi jucători coboară pe gazon cu gândul la un contract cu echipele mari şi bogate de pe Bătrânul continent.

Mai întâi, o curiozitate sau o contradicţie. Potrivit presei, selecţionata Guineei Ecuatoriale, una din cele mai mici ţări din Africa, ar urma să primească cea mai mare primă dacă va câştiga primul meci al competiţiei: un milion de dolari pentru victorie, iar cei care vor marca, circa 20.000 de dolari fiecare.

Multe sunt, însă, adevăratele contradicţii ale manifestării sportive, care a avut nevoie de un efort economic deosebit în faza organizării. Serviciul pr. Giulio Albanese:
• "În această seară (sâmbătă – n.r.), când la partida de început pentru Cupa Africii - la ora locală 19.30, în oraşul Bata - Guineea Ecuatorială va întâlni selecţionata Libiei, va intra de fapt pe teren noua Africă, cea a noului curs al timpurilor. Spectatorii vor vedea naţionala libiană îmbrăcată pentru prima dată în roşu, nu în verde ca pînă acum, pentru a arăta şi în acest fel căderea regimului Gaddafi. Dar atenţie, nu tot ce zboară se mănâncă: e deajuns să ne gândim chiar la Gabon, cealaltă ţară organizatoare, cu un sistem pe care unii observatori l-au numit o "monarhie dinastică", sub mantia Franţei care îşi menţine interese substanţiale în fosta sa colonie din Africa Occidentală, a cărei suprafaţă e cu puţin mai mică decât Italia, cu doar 1,5 milioane de locuitori, dar bogată în zăcăminte de petrol, şi în care, paradoxal, creşte excesiv distanţa dintre cei bogaţi şi cei săraci".

Din Gabon, mărturia părintelui Giuseppe Butti, misionar în această ţară africană:
• "Infrastructura realizată pentru Cupa Africii va fi de folos întregii populaţii. Este vorba de o dezvoltare care va rămâne, dar preocuparea noastră are în vedere dreptatea. Gabon este o ţară bogată, dar populaţia nu beneficiază de pe urma acestor bogăţii. E nevoie de un angajament mai mare în promovarea dreptăţii, în distribuirea echitabilă a resurselor, de a crea locuri de muncă pentru cât mai mulţi, în educaţie şi asistenţa sanitară. Este loc suficient pentru un efort care, în aceste domenii, trebuie încă să fie făcut".