Libertatea religioasă şi noua Constituţie a Ungariei: interviu cu episcopul J. Székely, auxiliar al arhidiecezei de Esztergom-Budapesta

RV 16 ian 2012. De la 31 decembrie, Ungaria are o nouă Constituţie. Câteva capitole din noua Lege Fundamentală au trezit reacţii critice, mai ales în Europa, în special în ce priveşte presupusul control al guvernului asupra sectorului financiar-bancar.

Colegii de la redacţia ungară Radio Vatican au solicitat o reflecţie pe aceste teme mons. János Székely, episcop auxiliar al arhidiecezei de Esztergom-Budapesta:
• "Noua Constituţie a Ungariei aprobată în 2011, care începe cu numele lui Dumnezeu în Preambul, afirmă că viaţa umană trebuie apărată încă de la concepere (Libertate şi responsabilitate, II) şi declară că Ungaria apără instituţia familiei, înţeleasă ca alianţă de viaţă între un bărbat şi o femeie. Constituţia precizează că familia este fundamentul supravieţuirii unui popor şi că, în stabilirea impozitelor, trebuie să se ţină cont şi de costurile educaţiei copiilor. E clar că afirmarea acestor valori fundamentale nu este pe placul unor intelectuali europeni, mai mult, pare să-i provoace la atac. În plus, guvernul maghiar a impus băncilor o taxă suplimentară, tranzitorie, din cauza crizei economice. Această decizie trezeşte nu puţine preocupări în sectorul finanţelor".

Ce prevede noua lege asupra mass-media, care este criticată dur în presa internaţională?
• "În textul original al legii existau câteva măsuri exagerate. Legea voia să aplice ziarelor acelaşi control al Statului pe care Statele europene îl practică asupra presei electronice. Asemenea măsuri exagerate au fost corectate sau eliminate din textul legii, ţinând cont de părerea Curţii Constituţionale a Ungariei şi a forurilor europene".

Se citeşte că în Ungaria a fost redus numărul confesiunilor recunoscute şi că este pusă în pericol libertatea religioasă. Răspunde episcopul Székely:
• "Scopul acestei legi era să retragă din dreptul civil ungar statutul juridic de 'biserică' aşa numitelor 'biserici de profit' (business churches). Trebuie ştiut că în Ungaria, spre deosebire, de exemplu, de Italia, şcolile şi institutele sociale şi sanitare ale Bisericilor primesc de la stat aceleaşi finanţări ca şcolile şi spitalele statale. Şcolile Bisericilor, aşadar, sunt gratuite pentru familii, la fel ca cele statale. Din acest motiv au apărut numeroase 'Biserici' fictive, care urmăreau doar să profite de subvenţiile Statului. Legea actuală formulează mai detaliat condiţiile pe care o comunitate trebuie să le îndeplinească pentru a fi recunoscută de Stat drept 'Biserică'. De exemplu, să aibă o mie de membri şi o prezenţă a respectivei comunităţi în Ungaria de cel puţin 20 de ani. Acele comunităţi religioase care nu au primit statutul juridic de 'Biserică', pot funcţiona liniştit ca şi înainte, numai că nu vor primi subvenţiile de la Stat. Legea însăşi acordă statutul juridic de 'Biserică' unui număr redus de comunităţi religioase, dar celelalte pot solicita acelaşi statut în viitor".

Cât priveşte criza financiară, ce măsuri au fost adoptate de guvernul de la Budapesta?
• "Cu siguranţă, actualul guvern ungar a comis şi erori. În legea Băncii Centrale a introdus câteva modificări care par să diminueze independenţa băncii în faţa guvernului. În realitate, guvernul declară şi doreşte să respecte independenţa Băncii Centrale, dar schimbările noii legislaţii erau inutile şi dădeau loc la acuzaţii. În plus, guvernul a voit să ajute privaţii care luaseră credite în franci elveţieni sau în euro. Făcând aceasta, guvernul a schimbat contractele de împrumut efectuate între respectivele bănci şi datornici. Acest fapt a provocat reacţia băncilor. Guvernul ar fi trebuit mai întâi să stabilească un acord cu sectorul bancar şi după încheierea acordului să vină în ajutorul persoanelor cu datorii. Acest acord, pînă la urmă, s-a făcut iar datornicii, băncile şi Statul şi-au asumat împreună costurile slăbirii valutei ungare".