Papa către Corpul diplomatic: nu vă descurajaţi în faţa crizei; reproiectaţi drumul omenirii spre pace; libertatea religioasă este primul dintre drepturile omului dar în numeroase ţări creştinii sunt constrânşi să plece

(RV - 9 ianuarie 2011) Pentru a ieşi din criza economică şi a construi pacea în lume, trebuie să fie pusă în centrul atenţiei persoana umană: acesta este, foarte pe scurt, mesajul pe care Benedict al XVI-lea l-a lansat comunităţii internaţionale, la începutul anului 2012, primind luni 9 ianuarie în Sala Regia din Palatul Apostolic membrii Corpului diplomatic acreditat pe lângă Sfântul Scaun. Papa a pronunţat în franceză un pasionat discurs bine articulat, atingând toate subiectele principale din actualitatea internaţională. Actualmente, Sfântul Scaun întreţine relaţii depline cu 179 de State, pe lângă raporturile internaţionale speciale şi cele stabilite cu diferite organizaţii şi organisme interguvernamentale şi Programe Internaţionale, în total circa 32.

Întâlnirea de azi - a notat Papa - are loc în mod tradiţional la sfârşitul sărbătorilor Crăciunului în care Biserica celebrează venirea Mântuitorului. El vine în bezna nopţii, şi totuşi prezenţa sa este imediat izvor de lumină şi de bucurie. Într-adevăr - a spus - „lumea este întunecată acolo unde nu străluceşte lumina divină”. Într-adevăr lumea este în întuneric, acolo unde omul nu mai recunoaşte propria legătură cu Creatorul şi, astfel, periclitează şi raporturile sale cu celelalte făpturi şi cu creaţia însăşi.

Pleacă de la această convingere raţionamentul lui Benedict al XVI-lea adresându-se Corpului diplomatic. Papa recunoaşte că „momentul actual este marcat din păcate de o profundă indispoziţie”. Subliniază astfel că actuala criză economico-financiară mondială a lovit ţările în curs de dezvoltare nu mai puţin decât pe cele avansate, unde mulţi tineri se simt azi „dezorientaţi şi frustraţi în aspiraţiile lor. De aici, îndemnul Papei, de a nu se descuraja, ci de a „reproiecta în mod hotărât drumul nostru”.
• “La crise peut et doit…” Criza - a reafirmat - poate şi trebuie să fie un imbold pentru a reflecta asupra existenţei umane şi asupra importanţei dimensiunii sale etice, înainte chiar de mecanismele sale care asigură tuturor posibilitatea de a trăi în mod demn”. Papa şi-a îndreptat apoi gândul spre Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, unde tinerii au lansat mişcarea „primăverii arabe”. „Optimismul iniţial”, a spus Pontiful, a cedat „pasul recunoaşterii dificultăţilor acestui moment de tranziţie şi de schimbare”.

A indicat apoi „în recunoaşterea demnităţii inalienabile” a persoanei „calea potrivită pentru a continua drumul întreprins”.

Mai departe, a invitat Comunitatea internaţională „să dialogheze cu actorii proceselor în act, în respectul popoarelor” şi în vederea construirii de societăţi „stabile şi reconciliate”.
• “J’eprouve une grande préoccupation…” Papa a exprimat mare preocupare pentru violenţele din Siria, unde a formulat urarea pentru „o încetare rapidă a vărsărilor de sânge şi începutul unui dialog rodnic între părţi”, favorizat de prezenţa „observatorilor independenţi”. Nu a omis să se refere cu durere „la recrudescenţa violenţei în Nigeria”, la recentele atentate în Irak, la tensiunile şi ciocnirile din Sud Sudan, în Coasta de Fildeş, în Somalia şi în regiunea Marilor Lacuri. Referindu-se apoi la Orientul Mijlociu a formulat urarea ca să fie reluat procesul de pace în Ţara Sfântă, elogiind iniţiativa pentru dialog în Regatul Iordaniei. Palestinieni şi israelieni, a spus, trebuie să adopte „decizii curajoase şi clarvăzătoare în favoarea păcii”.


În discursul adresat Corpului Diplomatic de Suveranul Pontif, o atenţie specială a fost acordată respectării libertăţii religioase, "primul dintre drepturile omului, pentru că aceasta exprimă realitatea cea mai profundă a persoanei". De prea multe ori, a observat cu amărăciune Sf. Părinte, "acest drept este încă limitat sau încălcat".

• Dans des nombreaux pays...
"În nu puţine Ţări creştinii sunt privaţi de drepturile fundamentale şi puşi la marginea vieţii publice", în altele "îndură atacuri violente împotriva bisericilor şi a propriilor locuinţe". Alteori, creştinii sunt constrânşi să abandoneze Ţări la a căror construcţie şi-au adus o importantă participare. Benedict XVI a salutat cu adâncă emoţie amintirea ministrului pakistanez Shahbaz Bhatti, a cărui "luptă neobosită pentru drepturile minorităţilor s-a încheiat printr-o moarte tragică". De aici, făcând referinţă la întâlnirea de la Assisi, din luna octombrie 2011, Papa a reînnoit condamnarea fermă a terorismului care recurge la motivaţii religioase. O parte importantă a discursului a fost dedicată şi educaţiei tinerilor la pace, subliniind importanţa familiei în această îndatorire. Papa a afirmat că "politicile care lezează familia ameninţă demnitatea umană şi viitorul însuşi al umanităţii". În acelaşi fel, se opun la educaţia tinerilor "măsurile care nu doar permit dar uneori chiar încurajează avortul, din motive de convenienţă sau din raţiuni medicale discutabile".

• J'accueille donc avec satisfaction...
Papa a elogiat astfel sentinţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care interzice brevetarea celulelor staminale embrionale, precum şi rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care condamnă selecţia prenatală. Un semnal încurajator, a continuat Papa, este şi sentinţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în favoarea prezenţei Crucifixului în sălile de clasă din Italia.

Benedict XVI a menţionat astfel şi împlinirea a 150 de ani de la unificarea statului italian:
• Les relations entre le Saint-Siège...
"Relaţiile dintre Sf. Scaun şi Statul italian au trecut prin momente grele după unificare", dar cu timpul "s-au afirmat concordia şi voinţa reciprocă de colaborare" pentru binele comun. Suveranul Pontif şi-a exprimat speranţa ca Italia să continue promovarea unui raport echilibrat între Biserică şi Stat, constituind astfel un exemplu pentru celelalte naţiuni.

În partea finală a discursului adresat luni Corpului Diplomatic, Papa a îndreptat atenţia auditoriului la chestiunea respectării creaţiei, ţinând cont şi de recentele dezastre ambientale, precum cel de la centrala nucleară de la Fukushima. "Salvgardarea mediului, armonia între lupta contra sărăciei şi cea contra schimbărilor climatice", a spus Suveranul Pontif, sunt domenii importante pentru promovarea "dezvoltării umane integrale".

Aici, primul serviciu audio iar aici, al doilea: