Cardinalul Vingt-Trois despre operele blasfematoare din Franţa: să nu se intensifice
tonul polemicii
(RV – 10 noiembrie 2011) Indiferenţa, neînţelegerea, necunoaşterea
sau chiar refuzul însăşi a lui Cristos ne afectează în iubirea
noastră pentru Dumnezeu şi oameni. Dar această rană nu trebuie şi nu poate să se transforme
vreodată în violenţă verbală şi cu atât mai puţin în violenţă fizică”.
Acest
apel de a nu intensifica tonul polemicii a fost adresat miercuri, 9 noiembrie, de
către cardinalul André Vingt-Trois, arhiepiscop de Paris şi preşedinte al Conferinţei
Episcopale din Franţa. În discursul ţinut la încheierea Adunării episcopilor de
la Lourdes, cardinalul a abordat o temă deosebit de aprinsă în Franţa şi care i-a
interesat în mod deosebit pe episcopii francezi, reuniţi în aceste zile în vederea
lucrărilor adunării Conferinţei Episcopale. Este vorba despre asprele polemici
suscitate de două opere teatrale considerate de mulţi creştini ca fiind „blasfematoare”,
şi anume: „Golgota picnic”, de Rodrigo Garsia, care va fi jucată începând cu data
de 8 decembrie, la Paris, la Théatre du Rond-Point, şi opera teatrală a italianului
Romeo Castellucci, cu titlul „Despre conceptul de zbor în fiul lui Dumnezeu”. Ceea
ce a suscitat indignarea în acest ultim spectacol este scena finală, în care o reproducţie
gigantă a operei reprezentând chipului lui Cristos, intitulată „Mântitorul Lumii”,
de pictorul Antonello da Messina, este împroşcată cu excremente.
„Două spectacole
diferite din punctul de vedere al intenţiei şi al realizării – a spus cardinalul Vingt
Trois – care au suscitat o vie reacţie în rândul creştinilor. Înţelegem durerea pe
care au simţit-o multe persoane în faţa unor opere atât de dificil de interpretat.
Insă, trebuie să înfruntăm aceste evenimente care revin în mod periodic fără a ne
închide într-o formă de dezbatere în care Biserica se apără pe sine ca o minoritate
într-o societate pluralistă, care-i este ostilă”, a spus de asemenea arhiepiscopul
de Paris.
Cardinalul Vingt-Trois i-a îndemnat pe credincioşi să reflecte la
faptul că şi Cristos a fost obiect al „adversităţii, violenţei şi urii”, şi să se
întrebe cum de şi în prezent chipul său suscită asemenea reacţii. Şi adaugă: „În faţa
ultragierii acestor imagini, nici un spectator nu poate rămâne indiferent”, dar „aceste
opere îi obligă pe creştini să-şi pună întrebări şi să încerce să descopere tipul
de căutare de sens şi de Dumnezeu pe care acestea încearcă să-l exprime.
În
concluzie, arhiepiscopul de Paris a spus: „anumite opere sunt provocatoare şi provocările
lor rănesc sensibilitatea multor spectatori, creştini şi necreştini. Artistul trebuie
să-şi explice intenţia”.