2011-08-29 20:01:05

Renunţarea la practica vieţii creştine face ca o ţară să-şi piardă sufletul: John Milibank, Paul Jacob Bhatti şi card. Dionigi Tettamanzi


RV 29 aug 2011. S-a încheiat duminică la Rimini, în Italia, "Mitingul Popoarelor", manifestare cultural-religioasă internaţională organizată în săptămâna precedentă de mişcarea bisericească "Comuniune şi Eliberare". Agenda dezbaterilor, grupată în jurul temei "Şi existenţa devine o imensă certitudine", a acordat un spaţiu amplu chestiunilor europene, dar şi celor de pe alte continente.

Masa rotundă despre valorile creştine în viaţa publică a catalizat interesul a numeroşi observatori, fie pentru calitatea temelor abordate fie pentru invitaţii care au intervenit. Printre aceştia a luat parte şi britanicul John Milibank, profesor de religie politică şi etică la universitatea din Nottingham, care s-a referit la discursul papei Benedict al XVI-lea în Marea Britanie despre importanţa valorilor creştine în actul politic.

Ce efect au avut cuvintele Papei şi, mai ales, au fost ele adecvate la situaţia din această ţară europeană? Răspunde prof. Milibank:
• "Este perfect adevărat. Cred că de când în Marea Britanie s-a prăbuşit procentajul practicii religioase, în realitate Ţara şi-a pierdut sufletul. Iar acum astisăm la faptul că suntem sufocaţi de lăcomie, datorii, de gherilă criminală şi de corupţia mijloacelor noastre de informare. Toate acestea au ieşit la suprafaţă în decursul ultimului an. Dacă lumea nu va începe să creadă din nou în binele comun, într-un bine transcendental, va rămâne fără repere în timpul nopţii. Trebuie făcută o altă observaţie: Constituţia britanică depinde de recunoaşterea creştinismului. Vreau să spun că dacă Marea Britanie are patrimoniul extraordinar al statului de drept, trebuie să ne aducem aminte că acesta îşi adânceşte rădăcinile în moştenirea de valori a creştinismului latin. Şi dacă nu ne vom întoarce să refacem această legătură, mă tem că politica noastră actuală se va prăbuşi".

Recentele revolte sociale de pe străzile oraşelor britanice au oferit motivul unor noi reflecţii la Mitingul Popoarelor. Continuă prof. Milibank:
• "Referitor la dezordinile sociale recente, este important de spus că atât dreapta cât şi stânga politică sunt responsabile de această situaţie. Protagoniştii dezordinilor au fost persoane marginalizate, fără un loc de muncă, cu o instrucţie şcolară redusă şi provenind din familii dezbinate, deseori cu un singur părinte. Urgenţa adevărată este reconstrucţia familiei, educaţia şi comunitatea civilă. Toate acestea, în Marea Britanie, s-au prăbuşit, probabil mai mult decât în Europa şi cred că chiar şi decât în Statele Unite".

În unele ţări europene, observă trimisul nostru la Rimini, începe să se readucă în dezbaterea publică chestiunea etică. În acest moment de criză, se verifică acelaşi lucru şi în Marea Britanie?
•"Desigur. Toţi vorbesc de acum de un fel de deficit etic. În sfârşit iese la suprafaţă faptul că s-a renunţat la limbajul şi la vocabularul eticii. Nu este vorba doar de drepturile omului şi de libertate, nici de felul în care poate creşte bunăstarea materială a maselor. Adevărata etică înseamnă exerciţiul virtuţilor, necesare pentru dobândirea bunăstării omului". ***O adâncă impresie la Mitingul Popoarelor de la Rimini a lăsat Paul Jacob Bhatti, fratele lui Shahbaz Bhatti, ministru pentru minorităţile religioase în Pakistan, asasinat în martie a.c. de extremiştii islamici. În prezent, Paul Bhatti este consilierul primului ministru pakistanez pentru minorităţi şi a intervenit la masa rotundă pe tema "Creştinii în politică".

Trimisul special Radio Vatican l-a întrebat pe Paul Bhatti ce s-a schimbat în Pakistan după asasinarea fratelui său:
• "Oamenii au pierdut o călăuză. Foarte multe persoane, chiar şi cei care nu aveau nevoie, se simţeau într-un fel tutelate pentru că el era prezent în toate suferinţele creştinilor şi ale celorlalte minorităţi. După ce au pierdut un lider de această factură, minorităţile s-au simţit fără un ghid, orfane. La aceasta, s-a adăugat îngrijorarea legată de faptul că dacă nu se reuşeşte să se garanteze securitatea unei persoane de acest nivel, cu atât mai puţin se va reuşi asigurarea unor garanţii pentru oamenii de rând. Aspectul pozitiv este faptul că oamenii – atât musulmanii cât alţii din Comunitatea internaţională – au început să înţeleagă care este adevărata problemă şi să-şi dea seama că nu se poate continua în acest fel, ceea ce a dat naştere la un fel de revoluţie şi la un spirit de solidaritate".

Aveţi temeri că "Primăvara arabă" va duce la întărirea fundamentalismului islamic, cu urmări asupra minorităţilor religioase, în special, asupra creştinilor? Răspunde Paul Jacob Bhatti:
• "E posibil să se verifice acest lucru. Atâta vreme cât nu va exista un dialog interreligios, nu va exista un respect reciproc pentru toate religiile. Acest lucru e posibil să se întâmple şi atunci creştinii, care sunt cei mai neapăraţi, vor avea de îndurat consecinţele. Se poate întâmpla în Ţările arabe, unde creştinii sunt minoritari, dar şi în Ţările noastre. În Pakistan, de exemplu, unde minorităţile prezent sunt de religie creştină, hinduistă, budistă, etc. E posibil acest lucru, pentru că extremiştii, fundamentaliştii, ar putea prinde curaj din 'Primăvara arabă' şi să se folosească de efectele acesteia".

În ce priveşte situaţia din Pakistan, a reluat corespondentul nostru, aţi afirmat: "noi suntem o minoritate religioasă dar nu acceptăm să fim o minoritate politică". În ce sens? Răspunde Paul Bhatti:
• "În sensul că nu ar trebui să existe discriminări dacă unul este catolic şi nu protestant sau musulman. Ar trebui să existe o lege în faţa căreia toţi să fie egali. Credinţa noastră religioasă este o alegere personală iar Statul n-ar trebui să aplice o lege care face discriminare între creştinii şi musulmani". ***La ultimele manifestări de la Mitingul Popoarelor, încheiat duminică la Rimini, a luat parte şi card. Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop emerit de Milano, care a inaugurat expoziţia dedicată predecesorului său la conducerea diecezei ambroziene, Sfântul Carol Boromeu (1538-1584).

Trimisul special Radio Vatican i-a cerut cardinalului o reflecţie despre stilul de viaţă pe care îl inspiră vizitatorilor din mileniul trei exemplul unui sfânt din secolul XVI:
• "Care stil de viaţă? Un stil de generozitate, dezinteresat, contemplativ. Un stil de viaţă care să fie foarte diferit faţă de cel actual. Aceasta este o provocare în faţa căreia trebuie să avem înţelepciunea, umilinţa şi curajul de a o accepta. Trebuie să recuperăm un stil de viaţă mai uman şi mai evanghelic. Continui să vorbesc mereu de 'sobrietate' pentru că aceasta este cheia care ne conduce spre o dreptate mai mare şi o solidaritate mai concretă. O dovadă este fondul "Familia şi munca" lansat în dieceza de Milano, un fond de ajutorare care a adus şi continuă să dea roade în pofida schimbărilor care s-au verificat între timp".

La Mitingul de la Rimini s-a insistat asupra faptului că credinţa creştină este o sursă de certitudine şi soliditate în viaţă. Cum poate fi asumată această injecţie de optimism?
• Credinţa este lucrul cel mai sigur din câte i se pot da omului. Credinţa revelează adevăratul chip al lui Dumnezeu, de care toţi suntem însetaţi, chiar dacă uneori nu ne dăm seama. Dar în acelaşi timp, credinţa revelează şi adevăratul chip al omului. Drept care această certitudine devine cu adevărat o linfă vitală pentru fiecare zi. Este o certitudine, însă, pe care Dumnezeu, ca Tată al tuturor, ştie să o dăruiască prin lumina inteligenţei umane, prin intermediul acelui dinamism care zdruncină existenţa fiecăruia şi prin dinamismul propriei conştiinţe".

Certitudinea credinţei nu şterge nicidecum preocuparea pentru nesiguranţa vieţii şi a viitorului. Încheie card. Dionigi Tettamanzi:
• "Nu e bine dacă n-am avea nici un fel de griji. Am fi în afara realităţii. Cel care crede nu este unul care fuge din faţa realităţii pentru a evada din lume, dar se angajează şi mai mult în datoria de fiecare zi de o manieră solidară, deschisă faţă de ceilalţi. Cel care crede este unul care intră şi mai mult în problemele istoriei şi ale vieţii, este provocat de istorie, dar, mai mult decât atât, creează istorie la rândul său".








All the contents on this site are copyrighted ©.