Solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, mister de speranţă. Papa: Maria ne învaţă
că singura urgenţă a vieţii este Dumnezeu
(RV - 15 august 2011) Maria “nu este un personaj din alte timpuri”, dar este “o
persoană vie, care se găseşte în prezentul lui Dumnezeu. În ea se manifestă planul
veşnic al Creatorului, de a răscumpăra omul întreg - suflet şi trup - şi de a-l reînnoi”.
A subliniat Benedict al XVI-lea, luni la Castel Gandolfo în solemnitatea Adormirii
Maicii Domnului sau a Ridicării Sfintei Fecioare Maria cu sufletul şi trupul la Cer.
Papa a prezidat Liturghia euharistică la ora 8 în biserica parohială „Sfântul Toma
da Villanuova” iar apoi la prânz, a condus recitarea rugăciunii „Angelus-Îngerul Domnului
în curtea Palatului apostolic.
• Secvenţe sonore corale. Maria
este ridicată cu sufletul şi trupul la cer: este „un mare mister”, un mister de speranţă
şi de bucurie pentru noi toţi”. În fapt, în contemplarea Mamei lui Isus - afirmă Papa
la predică - ne este dat harul „de a putea vedea în profunzime şi viaţa noastră”: •
Da, deoarece şi existenţa noastră zilnică, cu problemele şi speranţele ei, primeşte
lumină de la Mama lui Dumnezeu, de la parcursul ei spiritual, de la destinul ei de
glorie: un drum şi o ţintă care pot şi trebuie să devină, într-un anume mod, chiar
drumul nostru şi ţinta noastră.
Comentând lecturile propuse de Liturghia
sărbătorii, a amintit că potrivit Vechiului Testament Chivotul Legământului sau Arca
Alianţei, în care erau păstrate cele două table ale legii lui Moise”, „este simbol
al prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporului său: • Dar de acum simbolul
a cedat locul realităţii. Astfel Noul Testament ne spune că adevăratul
chivot al legământului este o persoană vie şi concretă: este Fecioara Maria. Dumnezeu
nu locuieşte într-un mobilier, Dumnezeu locuieşte într-o persoană, într-o
inimă: Maria, aceea care l-a purtat în sânul ei pe Fiul veşnic al lui Dumnezeu făcut
om, Isus Domnul şi Mântuitorul nostru.
„Maria - a continuat Papa - este
arca alianţei, pentru că l-a primit în sine pe Isus…acela care este noul şi veşnicul
legământ, culminat cu oferta trupului şi sângelui său: trup şi sânge primit din Maria”.
Benedict al XVI-lea a trecut apoi la comentarea fragmentului Evangheliei după Luca
în care Maria se duce la Elisabeta: se duce „în grabă”, notează: • Mi se pare
important de subliniat expresia „în grabă”: lucrurile lui Dumnezeu
merită grabă, mai mult singurele lucruri din lume care merită grabă sunt tocmai
cele ale lui Dumnezeu, care comportă adevărata urgenţă pentru viaţa noastră.
Este
graba iubirii care ne face să alergăm spre aproapele, urgenţa de a purta altora lucrul
cel mai important. Maica Domnului „nu ţine pentru sine această prezenţă divină, dar
o oferă împărţind cu alţii harul lui Dumnezeu”. „Şi noi - afirmă Papa - suntem destinatari
ai acelei iubiri imense pe care Dumnezeu a rezervat-o…Mariei”. Mama lui Dumnezeu,
ne deschide astfel la speranţă, spre un viitor plin de bucurie şi ne învaţă calea
pentru a ajunge la el”: • A-l primi în credinţă pe Fiul său: a nu pierde
niciodată prietenia cu el, dar a ne lăsa iluminaţi şi călăuziţi de cuvântul său; a-l
urma în fiecare zi, chiar în momentele în care simţim că crucile
noastre devin grele. Maria, chivotul legământului care stă în
sanctuarul Cerului, ne arată cu luminoasă claritate că suntem în drum spre adevărata
noastră Casă, comuniunea de bucurie şi de pace cu Dumnezeu.
•
Secvenţe sonore din mulţime. Climat de mare entuziasm şi afecţiune în curtea
Palatului apostolic din Castel Gandolfo pentru recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului
- Angelus Domini”. Papa s-a referit la fragmentul din cartea Apocalipsului proclamat
la Liturghie care vorbeşte despre lupta dintre femeie şi balaur, dintre bine şi rău,
evocând cele dintâi pagini ale cărţii Genezei, care povestesc istoria întunecoasă
şi dramatică a păcatului lui Adam şi Eva. • Strămoşii noştri au fost
înfrânţi de cel rău; la plinătatea timpurilor, Isus, noul Adam, şi Maria, noua Eva,
înving definitiv duşmanul, şi aceasta este bucuria acestei zile. Prin
biruinţa lui Isus asupra răului, chiar moartea interioară şi fizică sunt înfrânte.
Maria a fost cea dintâi care l-a luat în braţe pe Fiul lui Dumnezeu Isus devenit copil,
acum este prima care este alături de el în salva Cerului.
Solemnitatea
Asumpţiunii este deci un mister de mare speranţă: „în Maria - conclude Papa - vedem
ţinta spre care păşim cu toţi cei care ştiu să-şi lege propria viaţă de cea a lui
Isus” şi pe care ştiu să-l urmeze spunând - asemenea ei - un „Da” necondiţionat Domnului: •
Această sărbătoare vorbeşte deci despre viitorul nostru, ne spune că şi noi
vom fi alături de Isus în bucuria lui Dumnezeu şi ne invită să avem curajul, să credem
că puterea Învierii lui Cristos poate lucra şi în noi şi ne face oameni, bărbaţi şi
femei care caută să trăiască în fiecare zi ca înviaţi, purtând în întunecimea răului
care este în lume, lumina binelui.
• Secvenţe sonore corale. În
parohia pontificală „Sfântul Toma din Villanova” din Castel Gandolfo au fost inaugurate
luni dimineaţă şi restaurările efectuate la faţada bisericii, readusă la culoarea
originară voită de Bernini - şi refacerea vechiul turn de fier. Lucrările de restaurare
au fost realizate de Administraţia Patrimoniului Sfântului Scaun, reprezentată luni
de preşedintele acesteia, mons, Domenico Calcagno însoţit de inginerul Carlo Poggi
şi de arhitectul Rosario Giuffré. La terminarea Liturghiei, înainte de a lăsa edificiul
sacru, Benedict al XVI-lea a făcut o scurtă oprire în faţa plăcii comemorative care
aminteşte lucrările de restaurare şi imediat după aceea, în exteriorul bisericii,
a admirat noua uşă laterală. În fine, înainte de a se întoarce în Palatul apostolic,
Papa s-a oprit în faţa plăcii puse pe Clădirea Primăriei din Castel Gandolfo care
poartă cuvintele pronunţate de el la 7 iulie sosind la Castel Gandolfo: „Aici găsesc
totul: muntele, lacul şi văd şi marea...şi lume bună”.
Primiţi, stimaţi ascultători,
şi binecuvântarea apostolică invocată de Papa luni 15 august la Castel Gandolfo, în
sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, după recitarea rugăciunii „Îngerul Domnului”
împreună cu credincioşii, rezidenţi şi peregrini din diferite părţi ale lumii.