Castel Gandolfo, Papa la audienţa generală: avem nevoie de tăcere pentru a asculta glasul lui Dumnezeu

(RV - 10 august 2011) “Dumnezeu vorbeşte în tăcere, dar trebuie să ştii să-l asculţi”: a spus Benedict al XVI-lea la audienţa generală de miercuri, desfăşurată în curtea interioară a Palatului apostolic din Castel Gandolfo. Papa s-a oprit asupra importanţei mănăstirilor, adevărate oaze ale spiritului în care Dumnezeu vorbeşte omenirii.

„Avem nevoie de tăcere în viaţa noastră” pentru a realiza „o adevărată armonie spirituală” şi „a ne îndrepta privirea spre Dumnezeu”. Acesta este miezul catehezei lui Benedict al XVI-lea ţinută la audienţa generală în curtea rezidenţei estive a papilor la Castel Gandolfo pe malul Lacului Albano fixând atenţia asupra importanţei tăcerii şi a meditaţiei. Papa a pus accentul în special pe locurile alese de oamenii care şi-au consacrat viaţa lui Dumnezeu în rugăciune. Aceste locuri, a spus, „unesc două elemente foarte importante pentru viaţa contemplativă”: frumuseţea creaţiei şi tăcerea:
• Tăcerea este condiţia ambientală care favorizează mai bine reculegerea, ascultarea lui Dumnezeu, meditaţia. Deja faptul însuşi de a gusta tăcerea, de a se lăsa, pentru a spune aşa, ’umpluţi’ de tăcere ne predispune la rugăciune.

Pontiful a amintit episodul din Biblie despre marele profet Ilie, pe muntele Horeb sau Sinai - care a asistat la o furtună violentă încât despica munţii şi sfărâma stâncile, apoi la un cutremur de pământ şi în fine la fulgere de foc, dar nu a recunoscut în ele glasul lui Dumnezeu. În schimb l-a recunoscut în foşnetul unei dulci adieri de vânt (1Rg 19,11-13). O povestire ce are multe de spus şi omului de azi:
• Dumnezeu vorbeşte în tăcere, dare trebuie să ştii să-l asculţi. De aceea mănăstirile sunt oaze în care Dumnezeu vorbeşte omenirii; şi în ele se găseşte curtea interioară specifică, loc simbolic, deoarece este un spaţiu închis, dar deschis spre cer.

Amintind că la 11 august este comemorarea liturgică a Sfintei Clara din Assisi, Papa s-a referit la micul convent de la San Damiano, „oază a spiritului, scumpă familiei franciscane şi tuturor creştinilor". La acea bisericuţă restaurată de Sfântul Francisc după convertirea sa, a spus, Clara şi tovarăşele sale „şi-au stabilit comunitatea, trăind din rugăciune şi mici munci manuale”:
• Se chemau „Surorile sărace”, iar „forma lor de viaţă” era aceeaşi cu a Fraţilor Minori: „Observarea Sfintei Evanghelii a Domnului nostru Isus Cristos”, păstrând uniunea dragostei reciproce şi observând în special sărăcia şi umilinţa trăite de Isus şi de presfânta sa Mamă.

În acest loc la fel ca în atâtea alte oaze ale spiritului, a adăugat Pontiful, se poate vedea „un reflex al armoniei spirituale” pe care comunităţile monastice caută să o realizeze:
• Privind lucrurile într-o optică spirituală, aceste locuri ales spiritului sunt o structură fundamentală a lumii! Şi nu este o întâmplare că multe persoane mai ale în perioadele de pauză, vizitează aceste locuri şi se opresc acolo pentru câteva zile: chiar sufletul, mulţumim lui Dumnezeu, are cerinţele sale.

Pe lângă Sfânta Clara din Assisi, Papa a amintit alţi Sfinţi care sunt sărbătoriţi în aceste zile, precum Sfânta Tereza Benedicta a Crucii, celebrată la 9 august şi pe Sfântul Laurenţiu, sărbătorit la 10 august, diacon şi martir, cu o urare specială pentru credincioşii din Roma care îl venerează ca pe unul dintre patronii lor:
• „My special greetings goes tu the young people…” După cateheză, vorbind în engleză Benedict al XVI-lea a adresat un salut special tinerilor peregrini în drum la Ziua Mondială a Tineretului de la Madrid.

La terminarea audienţei generale, ca de obicei, s-a cântat rugăciunea Tatăl nostru în limba latină, intonată de Papa şi continuată împreună cu credincioşii, aceştia putând urmări textul scris pe verso biletelor de intrare. În final, Sfântul Părinte a invocat peste toţi cei prezenţi binecuvântarea apostolică, extinzând-o bucuros şi la cei care pe calea undelor o primesc în spirit de credinţă.

Aici serviciul audio:

rv/A. Lucaci