Sudanul de Sud: ultimul discurs oficial al episcopului Mazzolari pentru celebrările independenţei

(RV - 18 iulie 2011) „Dumnezeul îndurării, în bunătatea ta, rămâi cu noi şi fă ca să putem fi capabili să reconstruim zidurile Ierusalimului nostru care este noua noastră Republică a Sudanului de Sud”. Este invocaţia mons. Cesare Mazzolari, episcop de Rumbek, mort sâmbătă 16 iulie, în discursul pronunţat în timpul ceremoniei de deschidere a celebrărilor pentru independenţa Sudanului de Sud, sâmbătă 9 iulie şi făcut cunoscut luni de Cesar-ONG. Prelatul - relatează agenţia SIR - este pomenit marţi printr-o Sfântă Liturghie la Casa Părinţilor Combonieni din oraşul italian Brescia, în timp ce funeraliile se desfăşoară la Rumbek, joi 21 iulie cu participarea arhiepiscopului de Khartoum şi preşedinte al Conferinţei episcopale sudaneze, cardinalul Gabriel Zubeir Wako. „Am avut destule sacrificii şi destul sânge vărsat în pământul nostru: 2 milioane de sudanezi au murit în 22 lungi ani de război, sute de morţi, de eroi, patrioţi şi martiri”, a amintit în discursul său mons. Mazzolari. „Cu sinceritate ne căim de a fi un popor în conflict - a adăugat - , divizat de aviditate, de egoism, de răzbunare şi de violenţă faţă de darul tău al vieţi”. De aceea i-a cerut Domnului „să schimbe inimile noastre de piatră în inimi de carne” pentru „a ne face să devenim popor de reconciliere, pentru că nu poate exista o naţiune divizată. Din orice limbă, trib şi neam uneşte poporul tău sudanez într-o unică naţiune. Naţiunea noastră astăzi promite să asculte şi să se supună cuvântului tău, astfel ca guvernul liderilor noştri, cuvintele şi spiritul Constituţiei noastre, aşa cum glasul conştiinţei fiecărui sudanez va recunoaşte, va respecta şi va împlini Legea ta divină”, a spus mons. Mazzolari. Dar există şi conştiinţa că Domnul a încredinţat Sudanul de Sud „muncii mâinilor noastre”. „Fă ca să putem iubi Ţara noastră asemenea patrioţilor noştri care pentru ea şi-au dat viaţa. Dă-ne curajul şi înţelepciunea de a munci în mod cinstit. Fă-ne capabili să lucrăm împreună cu celelalte naţiuni ale lumii cu sinceră solidaritate pentru creşterea noastră”. „Suntem deja recunoscători - a susţinut episcopul Mazzolari - pentru tot ceea ce celelalte persoane şi naţiuni vor face pentru noi. Dar sădeşte în adâncul sufletelor sudanezilor conştiinţa că ceea ce contează cu adevărat pentru naşterea unei noi naţiuni este că noi, ca indivizi ai poporului sudanez, vom face partea noastră pentru Ţară”. „Nu vom trebui deci să ne întrebăm ce vor face alţii pentru noi, dar ce vom face noi, sud-sudanezii, pentru Sudanul de Sud: a avertizat prelatul. În acelaşi mod nu vom trebui să depindem de ceea ce alţii ne vor oferi, dar mai degrabă de munca dură a mâinilor noastre, a inimilor noastre şi minţilor noastre pentru grija familiei şi a binelui comun al naţiunii noastre.