Regretul lui Benedict al XVI-lea pentru noua consacrare episcopală ilegitimă în China. Sfântul Scaun: libertate de credinţă pentru catolicii chinezi

(RV - 16 iulie4 2011) Benedict al XVI-lea îşi exprimă regretul pentru noua consacrare episcopală ilegitimă care a avut loc joi 14 iulie la Shantou în China. Se afirmă într-o Declaraţie prin care Sfântul Scaun sâmbătă se referă la eveniment, reafirmând dreptul catolicilor chinezi de a profesa liber propria credinţă şi apreciere pentru rezistenţa adoptată de episcopi şi credincioşi în tentativa de a se sustrage de la un eveniment contrar unităţii Bisericii.

Aşadar, nu este un episcop recunoscut de Sfântul Scaun şi acum - pentru faptul de a se fi plasat în afara comuniunii cu Papa, care regretă situaţia - cade în sancţiunea prevăzută de Codul de Drept Canonic, şi anume excomunicarea „latae sententiae”, automată fără trebuinţa unei declaraţii sau a unei aplicări din partea autorităţii competente.

Aceasta este, pe scurt, poziţia în care se află începând de joia trecută preotul Jospeh Huang Bingzhang, consacrat în mod ilegitim episcop de Shantou, în provincia chineză de Guangdong. În primul punct al Declaraţiei prin care se lămureşte cazul, Sfântul Scaun afirmă că, pentru că a fost “consacrat fără mandat pontifical şi, prin urmare, ilegitmim, prelatul “este lipsit de autoritatea de a conduce comunitatea catolică diecezană” de Shantou, în timp ce din pricina acestui act şi-a atras „sancţiunile prevăzute de can. 1382 al Codului de Drept Catonic”. „Preotul Huang Bingzhang - subliniază Declaraţia - fusese informat de mai multă vreme că nu putea fi aprobat de Sfântul Scaun drept candidat episcopal, deoarece dieceza de Shantou are deja un episcop ligitim” şi „de mai multe ori - dezvăluie - preotului Huang i se ceruse să nu accepte consacrarea episcopală”.

Sfântul Scaun afirmă apoi că a fost „la curent” în legătură cu faptul că „unii dintre episcopi, contactaţi de autorităţile civile, îşi manifestaseră voinţa de a nu participa la o consacrare ilegitimă, recurgând la forme de rezistenţă” şi că, „cu toate acestea, prelaţii ar fi fost obligaţi să i-a parte la ea”. „În legătură cu rezistenţa lor - se afirmă în Declaraţie - este bine de relevat că atare act rămâne meritoriu înaintea lui Dumnezeu şi suscită preţuire în toată Biserica. Egală preţuire se recunoaşte şi acelor preoţi, persoane consacrate şi credincioşi care i-au apărat pe proprii păstori, însoţindu-i în acest moment dificil cu rugăciunea şi împărtăşindu-le suferinţa lăuntrică”.

La al treilea punct al documentului, Sfântul Scaun „reafirmă dreptul catolicilor chinezi de a putea acţiona liber, urmând propria conştiinţă şi rămânând credincioşi Urmaşului lui Petru şi în comuniune cu Biserica universală”. Declaraţia se încheie relatând că Benedict al XVI-lea, „aflând despre aceste evenimente, regretă încă o dată” felul cum este „tratată Biserica în China şi formulează auspicii ca să se poată depăşi cât mai curând dificultăţile prezente.

Aici serviciul audio: