Benedict al XVI-lea a semnat decretele pentru un grup de viitori Fericiţi, dintre care unii martiri din secolul 20

(RV - 27 iunie 2011) Benedict al XVI-lea, primind în audienţă luni dimineaţă pe cardinalul Angelo Amato, prefect al Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor, a semnat decretele privind recunoaşterea miracolului pentru trei viitori Fericiţi a martirajului pentru trei martiri din secolul 20, în mare parte din Războiul civil spaniol. În afară de aceasta, Papa a aprobat recunoaşterea virtuţilor eroice pentru un Fericit din secolul al XVI-lea şi ale altor şapte, între Slujitori şi Slujitoare ale lui Dumnezeu.

Este mexicană şi decedată în timpuri relativ recente una din cele două viitoare Fericite pe care Biserica le va ridica la cinstea altarelor. Maria Agnese a Preasfântului Sacrament este fundatoarea a două congregaţii, una de femei şi alta de bărbaţi: Misionarele Clarise ale Preasfântului Sacrament şi Misionarii Bisericii Universale. A murit la 22 iulie 1981, la vârsta de 77 de ani. Cealaltă Venerabilă, mijlocirii căreia îi este atribuit un miracol este o mamă de familie, germană, Hildegard Burjan, moartă în Austria la începutul anilor Treizeci după ce a întemeiat Societatea Surorilor „Caritas Socialis”. Şi doi preoţi vor fi ridicaţi curând la cinstea altarelor, un italian şi un francez. Primul, Mariano Arciero, din secolul al XVIII-lea, a fost un preot model pentru clerul partenopeu, adică din Napoli; al doilea, Jean Joseph Lataste, este un călugăr dominican care a trăit circa un secol mai târziu: un contemplativ care întemeiază Congregaţia Surorilor Celui de-al Treilea Ordin al Sfântului Dominic la Betania şi se stinge la vârsta de doar 37 de ani.

Între decretele aprobate de Benedict al XVI-lea luni 27 iunie se disting numele câtorva martiri ucişi din ură faţă de credinţă în timpul unor pagini dintre cele mai negre ale secolului trecut. Episcopul spaniol de Lleida, Huix Miralpeix moare în 1936 în Războiul civil care însângera Ţara sa. Aceeaşi soartă, în acelaşi an, este împărtăşită de călugăriţa spaniolă Josefina Martíez Perez, una din Fiicele Carităţii Sfântului Vincenţiu de Paul, care moare împreună cu alte 12 surori în locuri şi timpuri diferite, între lunile august şi decembrie 1936. Spaniol este şi arhiepiscopul de Valencia, Servul al lui Dumnezeu José Maria García Lahiguerra, fondator al Congregaţiei Surorile Oblate ale lui Cristos Preot, căruia Papa i-a recunoscut virtuţile eroice, decedat în 1989. Virtuţile eroice i-au fost recunoscute şi preotului indian, Mathew Kadalkattil, şi pentru preotul italian Raffaele Dimiccoli. În mod analog, virtuţile eroice le-au fost recunoscute pentru patru Serve ale lui Dumnezeu, o poloneză din secolul al XVI-lea şi trei italiene din secolele 19 şi 20.

Singulară recunoaştere a virtuţilor eroice se referă la Giovanni Marinoni, preot veneţian de la sfârşitul secolului al XV-lea şi jumătatea celui următor, călugăr din Ordinul Clericilor Regulari Teatini deja venerat ca Fericit de contemporanii săi şi confirmat în cult de papa Clement al XIII-lea în 1762, fără însă să fi fost celebrată ceremonia beatificării.

Aici serviciul audio:
rv/A. Lucaci