Morţi pentru păcat, trăiţi pentru Dumnezeu, în Isus Cristos Domnul nostru: consideraţii omiletice la Duminica a-XIII-a An, A

(RV - 26 iunie 2011) E Ziua Domnului. Mai frecvent decât în alte perioade ale anulul bisericesc, în duminicile Timpului liturgic de peste an, la începutul Sfintei Liturghii, se face sfinţirea apei şi stropirea poporului. Cuvintele introducerii şi ale sfinţirii apei îi fac pe creştini să capete o conştiinţă mai profundă despre identitatea lor.

Preotul îndeamnă la rugăciune plină de smerenie, invocându-l pe Dumnezeu să binecuvânteze apa, cu care cei prezenţi vor fi stropiţi în amintirea Botezului şi rugându-l să-i ajute pe toţi să rămână credincioşi Duhului Sfânt, pe care l-au primit în dar. Însăşi rugăciunea sfinţirii apei este instructivă, punând în lumină trăsăturile de bază care-l deosebesc pe creştin de ceilalţi oameni.
Dumnezeule atotputernic şi veşnic, din voinţa ta apa a devenit pentru noi izvor de curăţire şi de viaţă…Apa naturală, fără de care pământul se transformă în pustiu, vegetaţia dispare lăsând în urmă priveliştea dezolantă şi sumbră a mizeriei şi morţii.

Apa! Acest element de bază al naturii: „Binecuvântat fi, Doamne, pentru sora apă care este pură şi castă”, exclama cuprins de admiraţie şi recunoştinţă Sf. Francisc din Assisi în Cântecul Creaturilor.

Continuă rugăciunea sfinţirii apei:
„Prin apa Botezului tu ai curăţit sufletele noastre de păcat şi ai revărsat în ele viaţa ta. Astăzi în ziua închinată ţie, te rugăm, Doamne, binecuvântează această apă. Prin ea să se renască în noi izvorul viu al harului tău, ca să fim apăraţi de orice rău sufletesc şi trupesc, pentru ca să ne apropiem de tine cu inimi curate”.

Creatorul îşi continuă lucrarea; binecuvântează, restaurează şi împodobeşte.

De la apa, izvor de curăţire şi de viaţă naturală, la apa binecuvântată, izvor de curăţire şi de viaţă supranaturală, de viaţă nouă în Cristos cel mort şi înviat.

Biserica se adresează lui Dumnezeu: „Dumnezeule, care ai creat lumea în mod minunat şi ai răscumpărat-o în chip şi mai minunat: „mirabiliter condidisti et mirabilius reformasti”.

Sfinţirea apei şi stropirea poporului adunat să ia parte la Sfânta Liturghie, înlocuieşte acutul penitenţial: e un act de schimbare a minţii şi a inimii care luminează şi deschide drumul spre lumea lui Dumnezeu, accesul la izvoarele mântuirii.

Rugăciunea zilei păstrează aceeaşi atmosferă, insistând asupra registrului celor botezaţi, asupra fişei personale a fiecărui creştini. Rugându-se cu Biserica, creştinii aprofundează şi trăiesc ceea ce ei sunt şi cred:
„Dumnezeule,, Părintele nostru, la botez tu ai făcut din noi copii ai luminii; te rugăm, nu lăsa ca întunericul erorii să pună stăpânire peste noi, ci ajută-ne să trăim noi înşine din lumina adevărului tău şi să răspândim în jurul nostru razele ei strălucitoare".

Lecturile biblice propuse reflecţie noastre la Liturghia duminicală sunt un ajutor concret ce îndepărtează întunericul erorii şi luminează calea vieţii creştinului.

Pe larg în serviciul audio:
Aici în rezumat: Cine nu-şi ia crucea şi nu mă urmează, nu este vrednic de mine…şi… Cine vă primeşte pe voi, pe mine mă primeşte.

Condiţiile pentru a fi adevărat ucenic al lui Isus. Discipolul îl urmează pe Isus cel mort şi înviat: trăieşte Botezul. Creştinul din toate timpurile trăieşte cu adevărat ceea ce este: mort pentru păcat împreună cu Cristos şi înviat cu el la o viaţă nouă. Moartea este în spate iar viaţa înaintea sa.
Cei care prelungesc în lume lucrarea mântuirii, sunt izvor de binecuvântare pentru alţii. Primirea unui ucenic este răsplătită. Cei care care-l primesc, se învrednicesc de binecuvântare, căci toţi acceptându-se reciproc în numele lui Isus, formează Biserica, semnul şi mijlocul efectiv al unirii intime cu Dumnezeu şi al unităţii întregului neam omenesc.

Îndeamnă apostolul Petru în prima sa enciclică: „Voi, popor al lui Dumnezeu, împărăţie de preoţi, vestiţi în lume faptele măreţe ale Domnului, care v-a chemat din întuneric la minunata sa lumină” (1Pt 2,9). Şi Apostolul Neamurilor insistă: „Aşa şi voi, socotiţi-vă că sunteţi morţi pentru păcat, dar că trăiţi pentru Dumnezeu, în Isus Cristos Domnul nostru” (Rom 6,11).

(RV - A. Lucaci, preluare din 26/27 iunbie 1993)

Aici serviciul întreg audio, probabil poate folosi cuiva: