Papa este bucuros de progresele Bisericii catolice în Republica Moldova; cere rezolvarea problemelor legate de patrimoniul ecleziastic confiscat

(RV - 10 iunie 2011) Primind joi 9 iunie în audienţă pe Ştefan Gorda, noul ambasador al Republicii Moldova pe lângă Sfântul Scaun, Papa Benedict al XVI-lea şi exprima propria satisfacţie pentru progresele pe care Biserica catolică le face în Ţara din Europa răsăriteană.
Pontiful s-a adresat domului Gorda cu ocazia prezentării Scrisorilor de acreditare a diplomatului, mulţumind Ţării pe care o reprezintă „pentru recunoaşterea juridică de care se bucură Biserica catolică în Moldova, pentru organizarea sa progresivă şi pentru construcţia de noi Biserici, între care catedrala”, fapte ce „demonstrează nivelul excelent al dialogului şi colaborării existente între Instituţiile civile şi Biserica catolică”.

În orice caz, există „câteva probleme moştenite de la un trecut recent”, care aşteaptă o rezolvare, a indicat Pontiful, subliniind că „încercarea de a trata şi cicatriza aceste răni” este un mod pentru „a contribui pozitiv la unitatea Ţării şi dezvoltării ei”.

Fie ca „autorităţile civile să aibă curajul de a găsi soluţii satisfăcătoare , juste şi echitabile pentru patrimoniul ecleziastic confiscat, în scopul de a permite Bisericii catolice să dispună de mijloacele pentru îndeplinirea misiunii sale în domeniul nu doar religios ci şi educativ, sanitar şi caritativ”: au fost auspiciile Pontifului.

Biserica, a recunoscut, „nu cere să-i fie acordate privilegii speciale”, dar doreşte să fie fidelă scopului propriu şi să slujească orice persoane, fără deosebire, potrivit misiunii încredinţate ei de Cristos”.

În special, Papa şi-a îndreptat un gând spre tinerii din Republica Moldova. „Mă rog pentru ei şi doresc să-i încurajez”, a afirmat, mărturisindu-şi apoi „bucuria pentru faptul că circa o sută dintre ei în august vor participa pentru prima dată la Ziua Mondială a Tineretului, care anul acesta se va desfăşura la Madrid în Spania.
„Şi, în luna octombrie anul acesta, Biserica catolică va organiza prima Săptămână Socială”, a adăugat, subliniind că perspectiva acestor două evenimente îi procură „mare satisfacţie”.
Credincioşii catolici în Republica Moldova reprezintă o mică minoritate într-o populaţie de 4,3 milioane de locuitori dintre care 98% ortodocşi.

Parcurs european.
Benedict al XVI-lea a amintit că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la independenţa Moldovei.
Amintind „profunda speranţă ce domneşte în rândul populaţiei pentru a rezolva problemele economice şi cele relative la unitatea naţională”, a subliniat că „unitatea în pace şi în seninătate este un factor ce favorizează dezvoltarea economică şi socială, dar această dezvoltare are şi un efect pozitiv pentru dobândirea unităţii”.
„Mă rog pentru ca să fie găsite soluţii durabile pentru binele tuturor, printr-o justă mediere politică şi salvgardarea diverselor identităţi”.

Potrivit Pontifului, „este un bine că Moldova nutreşte dorinţa să se întoarcă în casa europeană comună, dar această căutare legitimă se poate realiza numai în respectarea valorilor pozitive ale ţării sale”, şi „nu trebuie să fie determinată doar de economie şi de bunăstarea materială”.

„Faptul de a fi dat un caracter ideologic acestor două elemente în trecut indică obstacole de evitat”, a relevat, afirmând că „pot purta la abdicarea unilaterală a valorilor seculare ale culturii voastre”.

În acest context, a amintit că Biserica ortodoxă „ a împărtăşite întotdeauna cu Biserica catolică necesitatea de a apăra valorile religioase şi culturale împotriva materialismului dominant şi relativismului care pune în discuţie contribuţia creştină la viaţă şi societate”.

„Fie ca relaţiile frăţeşti dintre credincioşii ortodocşi şi catolici să se aprofundeze!”, a exclamat. „Aceste raporturi de respect şi de prietenie reciproce sunt o mărturie de iubire ce indică, dincolo de divizările şi consecinţele lor, că inimile se pot deschide la reconciliere, solidaritate şi frăţietate”.

„Datorită tradiţiei sale şi credinţei sale creştine, Moldova poate ajuta curajos Uniunea Europeană să redescopere ceea ce ea nu vrea să mai vadă şi de-a dreptul neagă”, a conclus Pontiful.

Valori creştine
Şi ambasadorul, în cuvântul său de salut adresat Papei, reprodus de cotidianul L’Osservatore Romano, a amintit parcursul întreprins de Moldova de la independenţa obţinută la 27 august 1991.

„Această experienţă unică ne-a revelat posibilitatea de a construi noi fabrici, edificii şi catedrale, dar a fost mult mai dificil pentru noi a reda persoanelor demnitatea lor, speranţa şi credinţa, după decenii de umiliri şi de dificultăţi”, a mărturisit, subliniind că „una din sarcinile cele mai importante ale Republicii Moldova şi a cetăţenilor săi este aceea de a regăsi orientările fundamentale şi de a defini cu precizie obiectivele noastre”, „pentru a ne reîntoarce, cât mai curând, în mod complet şi fără întreruperi, în familia europeană”.

„Sperăm să vedem realizat idealul nostru de apartenenţă la Europa unită şi la spaţiul valorilor creştine - a adăugat nou ambasador. Vom întări crezul nostru pentru a primi acest dar divin al perspectivei europene”.

Moldova „a beneficiat în itinerarul său european, în decursul ultimilor ani, de un sprijin inestimabil din partea Sfântului Scaun”, a mărturisi ambasadorul Gorda, exprimând Papei „profunda recunoştinţă a poporului moldav”.

„Dorim să garantăm toate condiţiile necesare pentru buna funcţionare a comunităţii catolice din Moldova şi acea paritate de condiţii ce va permite acestui segment important să contribuie la purificarea morală şi lărgirea eforturile pentru integrarea europeană a Ţării noastre”.

rv/A. Lucaci