Benedict al XVI-lea: Statele să adopte energii curate şi nedăunătoare pentru om. Nu, tehnologiilor impuse de interese partinice

(RV - 9 iunie 2011) Guvernele să utilizeze energii alternative ecologice care respectă ambientul, evitând riscul unei tehnologii periculoase pentru om. Este ceea ce Benedict al XVI-lea le-a cerut noilor ambasadori pe lângă Sfântul Scaun ai şase State - Republica Moldova, Guineea Ecuatorială, Belize, Siria, Ghana şi Noua Zeelandă - primiţi joi dimineaţă în Sala Clementină din Vatican pentru prezentarea Scrisorilor de acreditare. Amintim că, potrivit protocolului, primirea în grup a ambasadorilor pentru această ocazie, are loc în cazul când ambasadorii respectivelor State nu sunt rezidenţi la Roma şi într-o altă ţară.

În discursul colectiv, pronunţat în franceză, Papa a amintit că reflecţia asupra tutelării ambientului nu trebuie să fie condiţionat de scopuri politice sau economice.

„Primul semestru al acestui a fost marcat de nenumărate tragedii care au lovit natura, tehnologia şi persoanele”. Dar ceea ce importă mai mult dintre ele „este omul”, nu tehnica, nici interesele de parte. Începe astfel, în mod foarte net, discursul pe care Benedict al XVI-lea l-a adresat celor şase ambasadori prezenţi în Sala Clementină din Palatul apostolic, ale căror provenienţe geografice - cele cinci continente - simbolizează universalitatea temelor asupra cărora Papa vrea să solicite o reflecţie precisă. Pontiful nu citează în mod expres catastrofele la care se referă, de altfel imposibil de neidentificat, dar afirmă că „realitate unor asemenea dezastre ne interpelează”:
•“L’homme, a qui Dieu a confié…Omul, căruia Dumnezeu i-a încredinţat gestiunea naturii, nu poate fi dominat de tehnologie şi deveni obiectul său. Această conştiinţă trebuie să determine Statele să reflecteze împreună asupra viitorului pe termen scurt al planetei, asupra responsabilităţilor lor în ceea ce priveşte viaţa noastră şi tehnologia. Ecologia umană este un imperativ. Adoptarea unui stil de viaţă care respectă ambientul şi susţinerea cercetării şi exploatarea unor energii curate, respectuoase faţă de patrimoniul creaţiei şi nevătămătoare pentru fiinţele umane, trebuie să fie priorităţi politice şi economice.

E necesar „a revizui complet abordarea noastră în privinţa naturii”, care „nu este doar un divertisment sau un spaţiu utilizabil”, a insistat Benedict al XVI-lea. Şi pentru că, a afirmat, în absenţa unui „unui stil de viaţă global, care să respecte alianţa dintre om şi natură”, familia umană „ar putea dispărea”:
• “L’ensemble des gouvernants… Toate guvernele trebuie să se angajeze la protejarea naturii şi la ajutarea ei pentru a-şi desfăşura rolul esenţial în supravieţuirea umanităţii. Naţiunile Unite pare să fie sediul natural pentru o asemenea reflecţie, care nu trebuie să fie obscurată de interese politice şi economice în mod orbesc partinice, în scopul de a privilegia solidaritatea dincolo de interesul personal.

Oprindu-se la rolul tehnologiei, Benedict al XVI-lea a notat că exploatarea capacităţilor ei „decurge în acelaşi ritm cu dezastrele ecologice şi sociale”. Prea adesea se uită că progresul trebuie să fie spre avantajul muncii omului şi nu al tehnologiei, care este o „creaţie” a omului. „A miza totul pe ea, sau a crede că ea este cauza exclusivă a progresului, sau a fericirii, poartă - a spus Papa - la o transformare a omului în marfă”, ce se întoarce apoi împotriva lui când îşi dă seama că aşteptările au avut răspunsuri dăunătoare:
•“Il suffit de constater les…Este de ajuns să vedem ’daunele’ progresului şi pericolele la care expune omenirea o tehnică atotputernică şi în ultima analiză, necontrolată. Mijlocele tehnice care domină omul, îl privează de umanitatea sa. Orgoliul pe care îl generează tehnica a dus societatea noastră la un fenomen economic intransigent şi la un anumit hedonism care determină subiect şi egoist comportamentele.

Se dovedeşte deci „urgent”, a continuat Pontiful, care cercetătorul şi omul de ştiinţă să ştie „să îmbine tehnologia cu o puternică dimensiune etică”, ajutând astfel natura „să se dezvolte în linia voit de Creator”. În timp ce, din partea lor, „guvernele ar trebuie să promoveze un umanism care respectă dimensiunea spirituală şi religioasă a omului”:
• “Respecter son aspiration… Respectarea aspiraţiilor de dreptate şi de pace permite construirea unei societăţi care promovează de la sine, când susţine familia sau o refuză, de exemplu, primatul exclusiv al finanţelor. O ţară trăieşte din plinătatea de viaţă a cetăţenilor care i compun, fiecare conştient de responsabilităţile proprii şi de posibilitatea de a pune în valoare propriile convingeri. În afară de aceasta, tendinţa naturală spre adevăr şi bine este sursa unui dinamism ce creează dorinţa de a lucra împreună pentru realizarea binelui comun.